Ziua judecății pentru Ursula von der Leyen! O hotărâre ce poate rescrie reguli de transparență în UE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene urmează să se pronunțe miercuri într-un caz exploziv, care ar putea redefinea standardele de transparență ale Uniunii și ar putea afecta imaginea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Instanța va decide dacă refuzul Comisiei de a face publice mesajele text schimbate între von der Leyen și Albert Bourla, directorul general al Pfizer, reprezintă o încălcare a normelor europene de transparență.

Un acord de miliarde de euro ascuns în spatele mesajelor text

Scandalul, denumit deja „Pfizergate”, are rădăcini într-un interviu acordat în aprilie 2021 de Bourla pentru New York Times, în care acesta dezvăluia că schimbul de mesaje cu von der Leyen a cimentat o „încredere profundă”, facilitând negocieri rapide pentru cel mai mare contract de vaccinare al UE. Acordul semnat în mai 2021 angaja Uniunea la achiziția a 1,8 miliarde de doze de vaccin Pfizer-BioNTech, o sumă colosală de miliarde de euro, fără precedent în istoria achizițiilor europene de vaccinuri.

RomaniaTV

Concedieri 2025. Începe austeritatea, se anunţă 40.000 de disponibilizări!

Observatornews.ro

Adevărul despre promisiunea cu un milion de locuințe la 35.000 de euro. Guda: "Faliment total"

Întrebarea esențială în fața judecătorilor este dacă aceste mesaje text ar trebui clasificate drept documente oficiale și, prin urmare, să fie făcute publice, așa cum se procedează cu orice alt mijloc de comunicare implicat în elaborarea politicilor UE. Activistii pentru transparență și ONG-uri precum Transparency International susțin ferm că astfel de mesaje nu ar trebui ascunse de ochii publicului, în special atunci când sunt parte a unor decizii ce privesc sănătatea publică.

Decizia Tribunalului General al UE împotriva Comisiei, care redactase porțiuni semnificative din contractele de vaccinare, a aprins și mai mult spiritele. Executivul european invocase protejarea vieții private și a intereselor comerciale ale companiilor farmaceutice, însă judecătorii au considerat acest argument drept insuficient pentru a justifica cenzurarea.

Emily O’Reilly, Ombudsmanul European, a criticat dur Comisia pentru „administrare defectuoasă”, numind această practică un „semnal de alarmă” pentru toate instituțiile UE. Sub mandatul lui von der Leyen, susține O’Reilly, transparența instituțională a regresat semnificativ.

Judecătorii, necruțători în fața Comisiei

Audierea din noiembrie, ținută la Luxemburg, a scos la iveală tensiuni majore între judecători și avocații Comisiei. După ani de ambiguitate, Comisia a recunoscut într-un final existența mesajelor text, stârnind râsete și critici din partea instanței. Judecătorii au cerut explicații clare și „diligente” cu privire la refuzul de a face publice aceste conversații, însă răspunsurile Comisiei au fost considerate neconvingătoare și evazive.

José Martín y Pérez de Nanclares, unul dintre judecători, a acuzat Comisia de lipsă de transparență și neglijență în gestionarea informațiilor, în timp ce Paul Nihoul a subliniat că „dosarul este relativ confuz”.

Pe lângă decizia instanței, von der Leyen se confruntă și cu o investigație a Parchetului European (EPPO), condus de Laura Codruța Kövesi. EPPO analizează posibile infracțiuni financiare în legătură cu achizițiile de vaccinuri și a intervievat deja oficiali ai Comisiei pentru a înțelege detaliile negocierilor.

Cazul ridică semne de întrebare asupra modului în care liderii UE gestionează transparența deciziilor majore, iar hotărârea de miercuri ar putea reprezenta un moment de cotitură. O decizie împotriva Comisiei ar putea declanșa un val de cereri de acces la comunicările digitale dintre oficialii de rang înalt și liderii marilor corporații.

„Această hotărâre judecătorească ar putea marca un punct de cotitură pentru transparență în UE”, a declarat Shari Hinds de la Transparency International, subliniind că secretomania nu are ce căuta în deciziile ce afectează sănătatea publică.

Pe măsură ce tensiunile cresc și toate privirile se îndreaptă spre Curtea de Justiție, miza devine clară: nu este vorba doar despre mesajele ascunse, ci despre principiul fundamental al transparenței în inima Uniunii Europene.