Cristina-Emanuela Dascălu, deputat de Iași: 15 AUGUST, o zi care leagă credința, istoria și cultura Europei (P)

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

15 august este ziua în care se întâlnesc, într-un mod cu totul aparte, credința, istoria, cultura și memoria colectivă a unor popoare diferite.

În această zi putem vorbi despre credință și civilizație, despre literatură și presă, despre economie și istorie, despre mare și identitate. Este o zi care ne invită să privim trecutul nu ca pe o succesiune de evenimente izolate, ci ca pe o construcție a civilizației europene”, afirmă prof. univ. dr. Cristina-Emanuela Dascălu, deputat AUR de Iași.

În calendarul creștin, 15 august este consacrat Adormirii Maicii Domnului, una dintre cele mai importante sărbători dedicate Fecioarei Maria. În România, sărbătoarea poartă o semnificație suplimentară prin legătura sa cu Ziua Marinei Române.

Pentru Italia, 15 august este Ferragosto, una dintre cele mai cunoscute sărbători ale calendarului italian. Originea sa se află în perioada romană, în Feriae Augusti, sărbători instituite în timpul împăratului Augustus, în anul 18 î.Hr., într-o perioadă asociată odihnei de după lucrările agricole.

La 15 august 1248, la Köln, era pusă piatra de temelie a actualei Catedrale din Köln, unul dintre marile monumente ale arhitecturii gotice europene. Construcția avea să traverseze secole și să devină unul dintre simbolurile culturale și spirituale ale Europei. Piatra de temelie a unei construcții care avea să dureze secole reprezintă, prin ea însăși, o lecție despre responsabilitatea generațiilor, marile proiecte ale unei civilizații nu sunt concepute pentru confortul unei singure generații, ci pentru memoria celor care vor veni.

În spațiul românesc, 15 august 1530 este legat de începutul construirii actualei Biserici a Mănăstirii Humor, unul dintre marile monumente ale patrimoniului medieval moldovenesc.

Ctitorită în vremea lui Petru Rareș, Mănăstirea Humor avea să devină una dintre expresiile majore ale artei medievale moldovenești, iar pictura sa exterioară avea să contribuie la consacrarea bisericilor pictate din Bucovina drept patrimoniu de valoare universală. Este o mărturie a unei epoci în care cultura, credința, arhitectura și arta se întâlneau într-o singură formă de expresie.

În Franța, ziua de 15 august a anului 1806 este legată de începutul proiectului Arcului de Triumf de la Paris, monument conceput pentru a celebra victoriile militare ale Franței napoleoniene. Arcul de Triumf avea să devină, dincolo de contextul politic în care a fost conceput, unul dintre marile simboluri urbane ale Parisului și ale memoriei istorice europene. Un monument ridicat pentru a comemora victorii militare a devenit, în timp, parte din patrimoniul cultural universal, demonstrând încă o dată felul în care semnificația unui monument se poate transforma odată cu istoria.

Pentru cultura română, 15 august 1870 rămâne legat de publicarea, în revista „Convorbiri literare”, a poemului „Epigonii” de Mihai Eminescu. Poemul este una dintre creațiile fundamentale ale începutului operei eminesciene și o meditație asupra raportului dintre generații, cultură și valorile unei societăți. Faptul că un tânăr Eminescu își formula, la numai 20 de ani, întrebările asupra moștenirii culturale și asupra responsabilității unei generații reprezintă și astăzi un motiv de reflecție. „Eminescu ne vorbește și astăzi despre ceea ce primim și despre ceea ce lăsăm mai departe. Într-o societate preocupată de prezentul imediat, această perspectivă asupra responsabilității între generații rămâne extraordinar de actuală”, afirmă deputatul ieșean.

La 15 august 1888, apărea la București cotidianul „Adevărul”, una dintre publicațiile care aveau să joace un rol important în istoria presei românești. Apariția unei publicații cotidiene cu vocație națională marchează și dezvoltarea spațiului public modern românesc, într-o perioadă în care presa devenea tot mai importantă în formarea opiniei publice și în dezbaterea problemelor societății.

În 1947, România traversa una dintre cele mai severe crize monetare din istoria sa modernă. La 15 august intra în vigoare reforma monetară prin care vechiul leu era preschimbat cu noua monedă la un raport de 20.000 de lei vechi pentru un leu nou, schimbul fiind supus unor limite stabilite în funcție de categoria deținătorului. Momentul reprezintă una dintre cele mai importante lecții ale istoriei economice românești despre inflație, stabilitatea monetară și efectele deciziilor statului asupra economiilor populației.

Pentru România contemporană, 15 august are o semnificație aparte și prin celebrarea Zilei Marinei Române. Tradiția datează din 1902, când Ziua Marinei a fost asociată sărbătorii Sfintei Maria. În timp, 15 august a devenit una dintre cele mai importante zile ale Forțelor Navale Române și o sărbătoare dedicată tuturor marinarilor români.

Dunărea și Marea Neagră fac parte din geografia strategică a României. Portul Constanța, Delta Dunării, navigația, comerțul maritim, securitatea energetică și protejarea infrastructurii maritime reprezintă componente ale interesului național.

O singură dată, mai multe civilizații, aceeași nevoie de memorie. 15 august adună, într-o singură zi, fragmente din istorii diferite, creștinismul, Roma antică, Franța napoleoniană, cultura germană, Italia contemporană, Moldova medievală și România modernă.

De aceea, această dată poate fi privită ca o lecție despre Europa însăși, o construcție în care tradițiile nu se anulează, ci se suprapun, se transformă și se transmit. „Europa este o construcție de memorie. Ea înseamnă catedrale, mănăstiri, literatură, presă, tradiții, orașe, mări și oameni. Înseamnă capacitatea fiecărei națiuni de a-și păstra identitatea și, în același timp, de a participa la o civilizație comună.

15 august ne arată cât de multe poate cuprinde o singură zi. Ne amintește că istoria nu este doar trecut, ci materia din care ne construim prezentul și viitorul.

În România, cinstim Adormirea Maicii Domnului și îi cinstim pe marinarii noștri. În Italia, oamenii sărbătoresc Ferragosto. În Europa, monumentele, operele și tradițiile ne spun poveștile unor civilizații care au lăsat urme peste secole.

Să ne respectăm trecutul, să ne apărăm identitatea și să construim cu aceeași responsabilitate cu care au construit cei cărora le datorăm ceea ce suntem astăzi.