România, între salarii și banii europeni. Ilie Bolojan cere adoptarea urgentă a Legii salarizării

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Premierul demis Ilie Bolojan susține că adoptarea noii Legi a salarizării a devenit o urgență pentru România, atât pentru deblocarea fondurilor europene, cât și pentru menținerea disciplinei bugetare. În lipsa unei reforme și a unui control strict al cheltuielilor cu salariile, România riscă să piardă peste 700 de milioane de euro din PNRR, dar și să ajungă într-o situație în care ratingul de țară să fie retrogradat, iar viitoarele guverne să fie nevoite să majoreze taxele sau să reducă investițiile.

Bolojan a explicat că reforma salarizării are trei obiective majore: respectarea angajamentelor asumate prin PNRR, predictibilitatea cheltuielilor publice și reducerea diferențelor salariale dintre angajații care ocupă funcții similare.

Peste 700 de milioane de euro, în joc

Primul argument invocat de Bolojan este legat de banii europeni. Legea salarizării reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR, iar neadoptarea ei ar putea pune în pericol fonduri de peste 700 de milioane de euro.

„Legea de salarizare este importantă pentru România, pe de o parte, pentru că este un angajament luat de guvernele noastre în anii trecuți, necontestat de nimeni, și adoptarea acestei legi ține de menținerea credibilității noastre atât în fața partenerilor europeni, cât și în fața agențiilor de rating, a investitorilor, dar este și o măsură care evită pierderea a peste 700 de milioane de euro”, a afirmat Ilie Bolojan.

Reforma este negociată contra cronometru, autoritățile încercând să închidă jaloanele PNRR până la sfârșitul lunii august. Al doilea obiectiv urmărit prin noua lege este stabilirea unui mecanism care să permită anticiparea cheltuielilor cu personalul din sectorul public.

Potrivit lui Ilie Bolojan, România ar trebui să știe din timp cum vor evolua salariile în următorii ani, pentru a evita majorările decise în perioade electorale.

„Introduce o predictibilitate în domeniul salarizării în sectorul public în anii următori. Vom ști care va fi evoluția salariilor în următorii 2-3 ani de zile, evitând în felul acesta presiunile care pot apărea în anii preelectorali”, a declarat premierul demis.

El a avertizat că, fără un mecanism de control, fragmentarea politică ar putea duce din nou la creșterea accelerată a cheltuielilor cu salariile.

„Există un risc, ca pe fondul pulverizării politice, să ne trezim cu cheltuieli de salarii care ajung să se apropie de cele din 2024 peste un an-doi, ceea ce ar fi o situație foarte complicată și ar afecta economia noastră.”

Aceeași funcție, salarii diferite

Un alt punct important al reformei este corectarea diferențelor salariale din sistemul public. Ilie Bolojan susține că există situații în care angajați care ocupă aceeași funcție și desfășoară aceeași activitate primesc salarii foarte diferite doar pentru că lucrează în instituții distincte.

„Gândiți-vă că avem oameni care ocupă aceeași funcție, fac același lucru, dar, fiind angajați la instituții diferite, au salarii foarte diferite între ei”, a explicat acesta.

În opinia sa, astfel de discrepanțe alimentează permanent nemulțumirile și revendicările salariale.

„Pe ansamblu, aceste inechități generează o nemulțumire în societate în general și o tendință din partea celor care nu sunt avantajați de actualul sistem să lupte să-și repare, să spunem, dreptățile”, a spus Bolojan.

Declarațiile premierului demis vin după ce mai multe organizații sindicale au criticat ultima variantă a proiectului. Sindicate din Educație și Justiție au cerut respingerea legii, iar Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial a amenințat cu blocarea activității instanțelor și parchetelor de la 1 septembrie.

Ilie Bolojan spune însă că statul nu își poate permite să accepte toate revendicările.

„Au fost foarte multe discuții, au fost promisiuni în spațiul public, au fost solicitări ale sindicatelor care sub nicio formă nu pot fi acoperite”, a declarat acesta.

Premierul demis avertizează că o creștere a fondului de salarii peste capacitatea economiei ar putea avea consecințe grave.

„Unul dintre cele mai grave lucruri pe care le-am putea face este să votăm legi de salarizare în sectorul public a căror creștere totală ca masă salarială să depășească posibilitățile economiei României.”

„Drumul sigur spre scăderea ratingului României”

Ilie Bolojan a făcut trimitere la evoluțiile din 2023 și 2024, când cheltuielile publice cu salariile au crescut puternic.

„Am mai făcut asta în 2023-2024 și uitați unde am ajuns”, a spus el, avertizând că repetarea unei asemenea politici ar putea afecta ratingul de țară.

„În condițiile în care am repeta aceeași greșeală, deci am face o creștere de salarii în sectorul public peste posibilitățile economiei noastre, asta ar fi drumul sigur spre scăderea ratingului României.”

O retrogradare ar putea scumpi finanțarea statului și ar pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„Asta ne-ar duce într-o situație în care orice guvern va veni va trebui să ia niște măsuri care, la final, vor face ca salariile reale în sectorul public, dar și în cel privat, să fie mai mici decât cele pe care le avem astăzi”, a avertizat Bolojan.

Cât mai poate crește masa salarială

Premierul demis a prezentat și limita pe care o consideră sustenabilă pentru cheltuielile cu salariile bugetarilor. În prezent, acestea reprezintă aproximativ 8,1% din PIB, după ce în 2024 ajunseseră la 9,4%. România și-a asumat reducerea ponderii la 7,9%.

„Putem să avem un fond total de salarii în sectorul public care să se situeze între 7,9% și 8,1%, ceea ce înseamnă că, la estimările de creștere a PIB-ului pe anul viitor, ar însemna o sumă de maxim 11-12 miliarde”, a explicat Ilie Bolojan.

În scenariul mai restrictiv, spațiul disponibil ar fi de aproximativ 8 miliarde de lei, ceea ce ar însemna majorarea fondului de salarii de la circa 166 de miliarde de lei în acest an la aproximativ 174 de miliarde de lei.

„Nu putem să avem o creștere nominală mai mare a fondului de salarii decât creșterea nominală a PIB-ului”, a subliniat premierul demis.

Noua variantă a proiectului a fost construită în jurul unei anvelope de aproximativ 11-12 miliarde de lei. Totodată, valoarea de referință pentru calcularea salariilor a fost redusă de la 4.100 la 4.000 de lei.

Deficitul limitează și el majorările

Ilie Bolojan spune că politica salarială nu poate fi analizată separat de problema deficitului bugetar.

„Dacă nu ne vom reduce deficitul în anii următori, practic banii pe care îi încasăm de la cetățeni, în loc să se ducă către investiții, în loc să se ducă către lucrări care înseamnă un plus în viața oamenilor, se vor duce pe dobânzi.”

În aceste condiții, spune el, statul ar putea ajunge să aibă tot mai puțini bani pentru investiții și dezvoltare.

Ilie Bolojan a vorbit despre reducerea deficitului de la 6,2% din PIB în 2026 la 5,3% în 2027 și a avertizat că majorarea salariilor trebuie făcută în paralel cu consolidarea bugetară.

„Dacă crești cheltuielile într-o anumită zonă, pentru a reduce deficitul trebuie să scazi volumul de investiții, trebuie să crești eventual taxe și impozite, ceea ce nu este de dorit, nici să scădem investițiile, nici să mai creștem taxe și impozite.”

2027 vine cu o presiune suplimentară

Premierul demis avertizează și asupra dificultăților bugetare care ar putea apărea anul viitor, când România nu va mai beneficia de același nivel al investițiilor finanțate prin PNRR.

„Anul viitor va fi un an în care alocarea pe investiții din fonduri europene va fi mult mai redusă decât anul acesta”, a spus Ilie Bolojan.

În același timp, România trebuie să își respecte angajamentele privind cheltuielile de apărare, inclusiv în cadrul NATO și al programului european SAFE.

În acest context, viitorul Guvern va trebui să găsească un echilibru între reducerea deficitului, plata salariilor și pensiilor și menținerea investițiilor.

„Guvernul care va veni în toamna acestui an va fi pus în situația să pregătească un buget în așa fel încât să mențină investițiile la un nivel rezonabil, să scadă deficitul, să asigure o creștere de pensii și de salarii rezonabilă, ceea ce nu este foarte ușor”, a declarat Ilie Bolojan.

Legea ar putea fi votată săptămâna viitoare

Liderul PNL susține că parlamentarii liberali au primit mandatul de a susține proiectul dacă partidele ajung la un compromis.

„Dacă va fi depus, deci dacă are un acord politic în aceste zile, atunci îl vom susține la vot săptămâna viitoare, în așa fel încât să închidem această componentă de jaloane, o componentă foarte importantă”, a anunțat Ilie Bolojan.

Astfel, următoarele zile sunt decisive pentru forma finală a Legii salarizării, în condițiile în care Guvernul încearcă să evite pierderea banilor din PNRR, iar sindicatele cer modificarea prevederilor pe care le consideră dezavantajoase pentru angajații din sectorul public.