La Iași a fost dată aprobarea și vor începe lucrările la o impunătoare clădire din Iași, deținută de un proprietar celebru în toată România! Comisia Zonală a Monumentelor Istorice din cadrul Direcției Județene pentru Cultură a avizat proiectul ce vizează lucrări de restaurare la Castelul Sturdza, din satul Miclăușeni, comuna Butea, județul Iași. Totul se va face cu cercetare arheologică preventivă
După decenii vor demara lucrările la o impunătoare clădire din Iași, deținută de un proprietar celebru în toată România! Comisia Zonală a Monumentelor Istorice (CZMI) din cadrul Direcției Județene pentru Cultură (DJC) a avizat proiectul ce vizează lucrări de restaurare la Castelul Sturdza, din satul Miclăușeni, comuna Butea, județul Iași (al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei). Totul se va face cu cercetare arheologică preventivă și se află în faza Proiectului Tehnic și a Documentației de Execuție (P.T.+D.E.). Proiectant este S.C. Prodid S.R.L.
Încep lucrările la o impunătoare clădire din Iași, deținută de un proprietar celebru în toată România
Castelul de la Miclăușeni a fost ridicat între anii 1880-1904 chiar de Gheorghe Sturdza, pe locul unui vechi conac boieresc. Totuși, începutul adevărat pentru ceea ce se află astăzi în această zonă pleacă din negura vremurilor, de la începutul anului 1400. Castelul Miclăușeni reprezintă o bijuterie arhitectonică în stil neogotic. Un incendiu nimicitor l-a devastat, distrugerea sa cu brutalitate fiind făcută de către soldații ruși. După instaurarea regimului comunist în România, acesta a fost transformat în școală-cămin pentru copiii cu handicap psihic. În fapt, la Miclăușeni este vorba despre un întreg ansamblu monumental, asemeni Palatului de la Ruginoasa sau Conacului „P.P. Carp” de la Țibănești.
Enigmaticul Castel Sturdza te transpune în doar câteva minute într-o altă lume, plină de parfum romantic și amintiri sensibile legate de ceea ce s-a petrecut aici de-a lungul a mai bine de un secol. Ca dovadă a faptului că vorbim de un loc ce are o istorie de peste jumătate de mileniu trebuie arătat că, după anul 1410, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a dăruit vornicului Miclăuș (1380-1440), membru în Sfatul Domnesc, o moșie întinsă, situată în apropierea Luncii Siretului.
La sfârșitul secolului al XVII-lea, în 1697, urmașii lui Lupu Prăjescu au lăsat domeniul fraților Ioan și Sandu Sturdza
Aceasta a devenit cunoscută sub denumirea de „Miclăușeni” după moartea vornicului. La 25 aprilie 1591, urmașii vornicului Miclăuș au vândut moșia către vistiernicul Simion Stroici (1550-1623). La începutul secolului al XVII-lea, vistiernicul a construit aici un conac ale cărui ruine se mai puteau vedea la începutul secolului al XX-lea. Printr-un testament din 5 iunie 1622, Stroici a lăsat moștenire satul Miclăușeni lui Lupu Prăjescu și nepoatei sale, Safta, fiului său, totul cu heleșteie și cu prisăci. La sfârșitul secolului al XVII-lea, în 1697, urmașii lui Lupu Prăjescu, neavând urmași, au lăsat domeniul fraților Ioan și Sandu Sturdza cu care se înrudeau. La data de 19 aprilie 1699, frații Sturdza și-au împărțit averile, moșia Miclăușeni revenindu-i lui Ioan Sturdza.
Pe moșie locuiau și munceau țărani clăcași și țigani robi care și astăzi poartă nume de meserii, precum Bucătaru, Muraru, Pitaru, Curelaru, Mindirigiu, Bivolar sau Surugiu. În anul 1752, vornicul Ioan Sturdza (1710-1792) a reclădit conacul boieresc, construindu-l cu demisol și parter, în formă de cruce. Fiul său, Dimitrie, a construit, în perioada 1821-1823, o biserică de curte, în apropierea castelului. Deși era văr cu domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849), Alecu Sturdza a îmbrățișat ideile revoluționarilor de la 1848. După moartea sa, de administrarea moșiei s-a ocupat văduva sa, Ecaterina („Catinca”). Ea a lăsat moșia fiului său, George A. Sturdza, în 1863.
Având în vedere toate acestea, încep lucrările la o impunătoare clădire din Iași, deținută de un proprietar celebru în toată România.