A fost descoperită cea mai veche poveste

A fost descoperită cea mai veche poveste. Descoperire de senzaţie făcută de arheologi într-o peşteră din insula Sulawesi. Aceştia au găsit cea mai veche poveste: o vânătoare care a fost desenată în urmă cu 44.000 de ani.

Într-un studiu recent, arheologii au precizat că aceste desene au fost realizate cu pigmenţi roşii.

Desenele prezintă oameni sau figuri supra-umane care vânează animale. Desenele sunt mai vechi cu câteva mii de ani faţă de desenele realizate în cărbune în peşterile din Europa.

„Este destul de uimitor. Este o scenă narativă şi este prima dată când vedem asta în arta preistorică”, explică Maxime Aubert, autor al studiului.

Potrivit acestuia desenele sunt indicii ale capacităţilor de narare, abstractizare şi de creativitate a locuitorilor preistorici.

A fost descoperită cea mai veche poveste

Insula Sulawesi a atras atenţia arheologilor şi antropologilor începând cu 1950. De atunci au fost descoperite peste 250 de locaţii în care au fost identificate desene preistorice.

În 2014, cercetătorii care au colaborat în cadrul acestui studiu au făcut publică descoperirea unor amprente realizate pe un perete stâncos a căror vechime este de 40.000 de ani.

Pentru a data această scenă, cercetătorii au fost nevoiţi să folosească alte tehnici faţă de cele folosite pentru analizarea desenelor preistorice din peşterile din Europa.

Spre deosebire de cele din Europa, care sunt realizate cu cărbune ars care poate fi datat cu ajutorul carbonului-14, desenele din Sulawesi sunt realizate cu pigmenţi de fier, fără materie organică.

Stirile PROTV

Românul care și-a ucis iubita în mașină a atras-o într-o capcană. „Ea l-a crezut, a luat fetița, dar s-a terminat tragic”

De aceea, cercetătorii trebuie să analizeze straturile care s-au depus, datorită condiţiilor de mediu, pe suprafaţa desenelor.

„Dacă acestea sunt creaturi mixte, animale şi fiinţe umane, dimensiunea lor mică este fascinantă”, a spus Nicholoas Conard, arheolog al Universităţii Tübingen din Germania.

„La fel şi mişcările lor, acestea par a fi un fel de zbor sau sărituri şi nu mişcările pe care le fac oameni sau alte mamifere terestre”.

Arheologul explică faptul că înţelesul simbolic pe care autorii l-au dat desenului este încă necunoscut cercetătorilor.