A murit Ion I. Brătianu, ultimul descendent direct al celebrei familii Brătianu. Mesajul emoționant transmis de Diana Șoșoacă, președinte S.O.S. România

Partidul S.O.S. România a aflat cu tristețe plecarea dintre noi a unei mari personalități, pe care membrii noștri au prețuit-o și au respectat-o: Ion I. Brătianu, ultimul reprezentant direct al celei mai importante dinastii politice din istoria modernă a statului român. România pierde astfel nu doar un politician, ci și un important om de cultură.

Numele Brătianu este înscris în actul de naștere al României moderne. De la Ion C. Brătianu, făuritorul Independenței și al Regatului României, la Ion I.C. Brătianu, artizanul Marii Uniri și al Constituției din 1923, apoi la Vintilă, Dinu și Gheorghe I. Brătianu, această familie a însoțit toate marile momente ale devenirii naționale. Odată cu moartea lui Ion I. Brătianu se încheie simbolic un capitol de aproape 150 de ani din istoria politică românească.

Născut la București, la 19 aprilie 1939, într-o familie greu încercată de istorie, nepot al generalului Constantin I. Brătianu, Ion I. Brătianu a cunoscut încă din copilărie consecințele instaurării regimului comunist. După moartea timpurie a tatălui său, colonelul Ion C. Brătianu, a crescut sub ocrotirea unchiului său, Constantin („Bebe”) Brătianu, unul dintre ultimii lideri ai Partidului Național Liberal istoric.

În 1974 a părăsit România, stabilindu-se mai întâi în Franța, apoi în Canada. Exilul nu l-a îndepărtat însă de preocupările pentru destinul țării și pentru recuperarea moștenirii istorice a familiei sale.

Revenit în România imediat după Revoluția din Decembrie 1989, a fost printre primii care au încercat să refacă tradiția liberalismului istoric. În aprilie 1990, dezamăgit de direcția greșită pe care o luase noul PNL, a înființat el însuși Uniunea Liberală Brătianu, formațiune prin care a încercat să readucă în spațiul public valorile liberalismului clasic românesc. În același an a fost ales deputat în primul Parlament al României postcomuniste.

Dincolo de activitatea parlamentară, adevărata sa operă avea să fie însă una culturală.

Tot în 1990 a întemeiat Fundația Culturală Ion I. Brătianu, instituție care, vreme de peste trei decenii, a devenit unul dintre cele mai importante centre independente de promovare a istoriei, culturii și memoriei naționale.

Sub conducerea sa, Palatul Brătianu din București și-a redobândit, în bună măsură, vocația de salon intelectual. Aici au fost organizate sute de conferințe, colocvii, simpozioane, lansări de carte, expoziții, dezbateri istorice și întâlniri dedicate marilor personalități ale culturii române. În sălile palatului au conferențiat istorici, academicieni, diplomați, scriitori, artiști, oameni politici și cercetători din cele mai diverse domenii, transformând edificiul într-un autentic forum al dialogului intelectual.

Ion I. Brătianu a fost o gazdă discretă, elegantă și generoasă. Pentru numeroși cercetători, Palatul Brătianu a devenit un loc al libertății academice într-o perioadă în care asemenea spații erau rare.

În paralel, a desfășurat o bogată activitate publicistică. A publicat volume consacrate istoriei familiei Brătianu, liberalismului românesc, instituțiilor statului și marilor personalități ale României moderne, dar și numeroase articole și intervenții dedicate recuperării adevărului istoric și reafirmării identității naționale.

Sub patronajul Fundației, au fost editate numeroase cărți, memorii, documente istorice și studii privind istoria României, contribuind la recuperarea unei părți importante a patrimoniului intelectual interzis în perioada comunistă.

La rândul său, Ion I. Brătianu a devenit subiectul mai multor volume, studii și interviuri dedicate atât destinului familiei Brătianu, cât și eforturilor sale de a conserva această moștenire istorică. Personalitatea sa este evocată în lucrări privind istoria liberalismului românesc postdecembrist, în volume memorialistice și în numeroase interviuri acordate presei de-a lungul ultimelor trei decenii.

Deși implicat în viața publică, Ion I. Brătianu a rămas întotdeauna fidel unui anumit stil de a face politică: sobru, civilizat și profund atașat ideii de continuitate instituțională. Nu a urmărit succesul electoral cu orice preț, ci păstrarea unei tradiții politice pe care o considera parte a patrimoniului național.

În ultimii ani ai vieții s-a dedicat aproape exclusiv activităților culturale, convins că memoria unei națiuni este la fel de importantă ca viitorul ei.

Astăzi, odată cu dispariția sa, se stinge ultimul purtător al unui nume care a însoțit România de la Independență până în contemporaneitate.

Dar moștenirea Brătienilor nu se măsoară doar în genealogii.

Ea se regăsește în instituțiile statului român modern, în marile reforme politice, în cultura responsabilității publice și în credința că destinul unei națiuni se construiește prin educație, prin muncă și prin asumarea răspunderii față de generațiile viitoare.

Partidul S.O.S. România regretă profund această pierdere irecuperabilă și transmite condoleanțe familiei îndurerate. Dumnezeu să-l odihnească în pace pe Ion I. Brătianu, ultimul vlăstar politic al unei „dinastii” care a făcut din slujirea interesului public o tradiție și din iubirea de țară o datorie.

Partidul S.O.S. România

FOTOEXPLICAȚIE: 21 mai 2026: dublă lansare de carte la Palatul Brătianu: „Contemporan cu ei” de Ion I. Brătianu și „Epilogul unei dinastii politice” de Eugenia Duță. A fost ultimul eveniment cultural și ultima apariție publică a lui Ion I. Brătianu”, a transmis Diana Șoșoacă, europarlamentar, avocat și lider S.O.S. România.