O veste tristă a îndoliat comunitatea ieșeană. Ion Cristea, omul care a avut grijă de ceasul din turnul Palatului Culturii din Iași timp de aproape jumătate de secol, a încetat din viață. Pentru el, turnul monumentului emblematic al orașului nu a fost doar un loc de muncă, ci o a doua casă, iar ceasul pe care l-a îngrijit zeci de ani a devenit un prieten drag.
Vestea dispariției sale a fost transmisă de Teodora Camelia Cristofor, de la Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”, din cadrul CMNM Iași. Într-un mesaj emoționant, aceasta și-a amintit de colegul și colaboratorul alături de care a împărtășit peste trei decenii de activitate, experiențe profesionale și momente de neuitat.
„Grele sunt momentele despărțirii de un coleg și colaborator alături de care am împărtășit mai bine de trei decenii de activitate, experiențe și amintiri! Buna dispoziție, vorbele frumoase, provocările lansate și intervențiile inconfundabile pe teme științifice, implicarea constantă în salvarea patrimoniului, participarea la sesiunile științifice și toate manifestările de-a lungul anilor au fost tot atâtea prilejuri prin care domnul Cristea și-a exprimat pasiunea pentru restaurare, generozitatea și prietenia.
A fost un om pe care te puteai baza, mereu gata să sară în ajutor, un coleg cu suflet mare, care știa să aducă un zâmbet și să ofere un gând bun și, uneori, o floare.
Rămân în urmă amintirile, prețuirea și recunoștința pentru omul, colegul, profesionistul dedicat și implicat cu responsabilitate slujba patrimoniului cultural.
Odihnă veșnică în Împărărția Cerurilor! Dumnezeu să-l ierte”, a transmis Teodora Camelia Cristofor.
Ion Cristea a avut grijă de ceasul din turnul Palatului Culturii din 1977
Din anul 1977, Ion Cristea s-a ocupat de ceasul din turnul Palatului Culturii din Iași, dedicându-și aproape întreaga viață acestui mecanism. Deși era licențiat în Drept și Istorie, a ales să urmeze drumul dictat de pasiunea sa pentru ceasornicărie și restaurare.
Interesul pentru această meserie a apărut încă din copilărie, când privea cu multă curiozitate ceasurile de buzunar ale tatălui său și încerca să înțeleagă cum funcționează. În anii de liceu, a început să citească numeroase cărți despre repararea ceasurilor, iar mai târziu și-a aprofundat cunoștințele prin experiență practică.
După absolvirea Facultății de Drept, Ion Cristea a decis să nu profeseze în domeniu și s-a angajat ca restaurator la Palatul Culturii din Iași. Acolo și-a găsit locul căruia i-a rămas devotat aproape cinci decenii.
„Turnul Palatului Culturii din Iași pentru mine a fost a doua casă, iar ceasul – un prieten drag”, mărturisea acesta.
Începând cu anul 2024, din motive medicale, Ion Cristea a fost nevoit să se despartă de mecanismul pe care îl îngrijise din 1977. Chiar și în aceste condiții, s-a preocupat ca experiența sa să fie transmisă mai departe. Timp de doi ani, a pregătit o persoană care să poată prelua responsabilitatea întreținerii ceasului.
Bărbatul vorbea despre dificultatea de a găsi oameni dispuși să învețe această meserie, pe care o considera tot mai rară. Își dorea ca mecanismul să rămână pe mâini bune și să continue să funcționeze corect.
O pasiune începută în copilărie și o meserie pe care a vrut să o transmită mai departe
Pentru Ion Cristea, repararea ceasurilor nu a fost doar o profesie, ci o pasiune care i-a influențat întreaga viață. Curiozitatea din copilărie s-a transformat într-o preocupare constantă, iar anii petrecuți în spatele cadranelor ceasului din turnul Palatului Culturii au devenit o parte esențială a poveștii sale.
„Pasiunea mea a început încă de când eram la școală. Tatăl meu avea mai multe ceasuri de buzunar, mă uitam la ele și eram curios cum funcționează. Când am ajuns la liceu, am început să citesc foarte multe cărți despre cum se repară ceasurile și așa am început eu să fac asta”, povestea acesta.
După ce a ajuns la facultate, a continuat să repare ceasuri alături de un coleg de cămin, care ulterior a plecat în America și și-a deschis propria ceasornicărie. După terminarea studiilor de Drept, Ion Cristea a ales să-și urmeze pasiunea și să lucreze în domeniul restaurării.
De-a lungul timpului, a încercat să-i învețe și pe alții tainele acestei meserii, conștient că experiența acumulată nu trebuia să se piardă.
„Este o meserie care s-a pierdut, după ce am îmbătrânit, au tot venit persoane pe care să le învăț cum să repare ceasul, dar stăteau puțin timp și după fugeau cât puteau, pentru că nu este ceva ușor. Mă supăra faptul că nu găseam pe nimeni pe care să învăț, dar până la urmă am pregătit, timp de doi ani, pe cineva, iar acum pot spune că am lăsat ceasul pe mâini bune”, mărturisea Ion Cristea.
Cei care l-au cunoscut îl vor păstra în amintire ca pe un coleg de nădejde, un profesionist implicat și un om cu suflet mare, mereu gata să ofere ajutor, un sfat bun sau un gest de prietenie.
Dumnezeu sa-l ierte. Eram neamuri, in familie i se spunea Titi Ciorap.
Care esti? In toamna tot a lui 2024 ne’a dus Pantelimonescu sus acolo in turn.
Cati ani avea??? Cand a murit??? Unde va fi înmormântat??