Acatistul Intrării Maicii Domnului în Biserică. Când și de ce să îl citești

Acatistul Intrării în biserică a Maicii Domnului. Intrarea în Biserică a Maicii Domnului este prima sărbătoare importantă din Postul Nașterii Domului, marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox. Conform Bisericii Ortodoxe, în această zi este bine să rostești rugăciuni către Maica Domnului.

Când se citește acatistul Intrării Maicii Domnului în Biserică

Sărbătoarea Intrarea Maicii Domnului în Biserică este prăznuită de Biserica Ortodoxă, în fiecare an, pe 21 noiembrie. Această sărbătoare este considerată și Sărbătoarea Luminii, o zi în care credincioșii sunt îndemnați la rugăciune și bunătate. Este o zi în care se consideră că, atunci când cerurile se deschid, se împlinesc și cele mai importante dorințe ale credincioșilor.

Aceasta este o sărbătoare a Luminii, aducătoare de noroc și bucurie și este dezlegare la pește. Sărbătoarea mai este cunoscută și sub numele de Ovidenia sau Vovidenie, termen care provine din slavonă și se traduce „ceea ce se face văzută”.

Preoții ortodocși spun că este bine ca acest acatist să fie citit în seara de dinaintea sărbătorii, adică în seara zilei de 21 noiembrie alături de acatistul Sf. Cecilia.

Tradiții și obiceiuri legate de această sărbătoare

Credința populară spune că de Intrarea Maicii Domnului în Biserică, ca și de Crăciun, cerurile se deschid, iar oamenii pot înțelege graiul animalelor. Este momentul în care credincioșii se roagă pentru împlinirea celei mai mari dorințe din viața lor.

La țară, fetele care vor să-și afle ursitul merg la fântâna din sat cu o lumânare albă. La cântatul cocoșului, fiecare fată aprinde lumânarea așezată pe marginea fântânii și privește în fântână. Pe luciul apei, fata care împlinește ritualul are șansa să vadă chipul ursitului ei.

Credincioșii optează pentru bucate de post și preparate din pește, care sunt aduse înainte la biserică pentru a fi sfințite. Aceste ofrande sunt împărțite copiilor și săracilor. În ziua praznicului, la biserică se fac pomeniri pentru cei care au murit în condiții suspecte, înecați și fără lumânare. În memoria acestora se împart pachete cu pește, cu fructe și lumânări sau o candelă.  În anumite localități din nordul țării, pentru cei care au murit fără lumină, se dau de pomană plăcinte cu dovleac și câte o lumânare albă, pentru că, potrivit tradiției, lumânarea albă, dincolo de ultimul hotar al vieții, nu se stinge niciodată.

De asemenea, este indicat ca în noaptea dintre 20 și 21 noiembrie să se citească acatistul Intrării Maicii Domnului în Biserică. Întrucât se credea că în noaptea de Vovidenie strigoii circulau fără opreliște, se ungeau cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile ușilor, vatra și cuptorul care comunicau, prin horn, cu exteriorul. În această zi, copiii pun crengi de măr în vase cu apă. Acestea, ținute în lumină și căldură, înmuguresc și înfloresc și sunt folosite în noaptea de Anul Nou drept sorcove.