Acest antreprenor din Iași a pornit la drum cu mult entuziasm! Acum totul s-a schimbat! „Vând totul… Nu ai loc de ei. Există o adevărată rețea”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Ștefan Ionașcu este unul dintre legumicultorii cu tradiție din Iași care a început să cultive legume în urmă cu zece ani. Deși afacerea a fost profitabilă la început și totul mergea cum și-a propus în ultimii ani, situația s-a schimbat dramatic. Ieșeanul și-a dat seama că vine cu bani de acasă, doar pentru că nu voia să renunțe la serele cu legume. În cele din urmă a luat o decizie neașteptată: „Vând totul”, susține ieșeanul.

Sere de vânzare

Cele două sere pe care vrea să le vândă sunt în comuna Popricani, pe o suprafață de aproape un hectar. Acesta susține că deși a investit câteva zeci de mii de euro în această afacere cu legume, o afacere de suflet pentru el, vinde totul cu numai 10.000 de euro. „Eu cred că e un preț decent. Sper doar să cumpere serele tot cineva care se pricepe la cultivarea legumelor”, susține ieșeanul care povestește că a ajuns în această situație după ce a văzut că produsele sale naturale nu sunt plătite la prețul real. De asemenea, în ultimii doi ani au fost mai mulți factori care au contribuit la decizia sa.

Producție mare, prețuri mici

Legumicultorul a început această afacere având deja contracte semnate cu diverși clienți care-i plăteau un preț bun pe kilogramul de legume. Cu toate acestea, vremurile s-au schimbat, iar piața a devenit saturată, de roșii, mai ales. Din acest motiv a fost nevoit să caute soluții pentru a-și vinde marfa. A fost nevoit să-și caute alți clienți și a găsit, însă cei mai mulți din rândul samsarilor. „Din 5 clienți îmi dădeau factură numai doi. Aici vorbesc de samsari. Mie îmi plătea 20 de bani, iar la piață vindea cu 5-6 sau 8 lei pe kilogram”, susține legumicultorul care spune că a încercat să vândă și în piețe. „Nu ai loc de ei. Există o adevărată rețea. Dacă vrei să vinzi, te determină să pleci, prin diverse metode”, spune legumicultorul. În ultimii doi ani a simțit cel mai bine faptul că nu are piață de desfacere și nici banii cheltuiți nu îi recupera. De aceea a fost nevoit să arunce și cantități mari de roșii, din cauza producției mari. „Se stricau pe tarabă. Le dădeam la porci. Am ieșit la poartă să le vând, mergea bine vânzarea în primele două-trei săptămâni, apoi iar nu vindeam”, explică legumicultorul.

Asocierea, una dintre soluții

Ieșeanul susține că a încercat să ia legătura cu mai mulți legumicultori din zonă, să se asocieze, să vândă în supermarketuri, să obțină fonduri europene. Însă totul a fost în zadar. „Se uitau la mine și dădeau din cap că nu. Ei se mulțumeau cu ce vindeau”, spune legumicultorul care susține că ar trebui ca statul să finanțeze nu doar producția, așa cum se întâmplă cu programul „Tomate”, care ste unul de succes. „Au spus că fac spații de depozitare, fabrici de conserve. Ce s-a făcut?”, mai spune Ștefan Ionașcu. O altă problemă cu care s-a confruntat a fost lipsa zilierilor. Nu a găsit forță de muncă suficientă care să îl ajute la diverse lucrări agricole, la cules. Chiar dacă era bine plătită. „Treaba cu zilierii e de vreo trei ani. Anul acesta am muncit cu un singur om. Eu aveam nevoie de măcar 4 persoane”, susține fermierul.

Programul „Tomate”, extins

O ultimă sugestie pe care o are fermierul față de autoritățile de la București ar fi următoarea: „Să vină mai mult în ferme, să vadă cu ochii lor cum se descurcă legumicultorii, fermierii. De la birou e simplu să faci programe”, susține ieșeanul. Acesta mai spune că programul „Tomate”, extins și la alte legume, este un lucru bun. „Eu îi sfătuiesc pe colegii mei să ia toți banii dați de la stat, pentru că sunt buni. Eu de acum nu mai am nevoie de acești bani”, spune ieșeanul.
Anul acesta au primit banii, în primul ciclu de depunere, 88 de legumicultori. Cererile pentru ciclul II mai pot fi depuse până la sfârșitul lunii. Pentru a obține banii, fermierii trebuie să obțină o producție de minim 2 kg tomate/mp și să valorifice o cantitate de minim 2.000 de kilograme, dovedită cu documente justificative, să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate. Valoarea totală a ajutorului de minimis ce se acordă unui beneficiar este de maxim 15.000 de euro pe durata a 3 exerciții financiare.