Acestea sunt metodele de examinare la care ar trebui să apeleze pacienții ce suferă de claustrofobie, pentru a evita un atac de panică în timpul unei explorări IRM sau CT – FOTO

Mulți pacienți care au nevoie de investigații amănunțite de tip IRM (Imagistica prin Rezonanță Magnetică) sau CT (Tomografia Computerizată) nu știu că suferă de claustrofobie. Medicii de la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iași se confruntă des cu aceste situații. Pacienții află că sunt claustrofobi în timpul examinării.

Cei mai mulți pacienți claustrofobi nu știu că au această afecțiune

O dată la două zile, un pacient trece printr-un atac de panică în timpul examinării

La Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iași, se efectuează aproximativ 30 de examinări CT și IRM pe zi. O dată la două zile, un pacient trece printr-un atac de panică în timpul examinării. Totuși, pentru persoanele care suferă de această afecțiune există câteva modalități prin care să fie mai relaxate.

Stirile PROTV

Românul care și-a ucis iubita în mașină a atras-o într-o capcană. „Ea l-a crezut, a luat fetița, dar s-a terminat tragic”

RomaniaTV

Cine sunt copiii lui Mircea Diaconu. Niciunul nu i-a călcat pe urme în actorie

„Întâlnim des pacienți care nu au mai fost, până la momentul respectiv, la examinare IRM, nu au știut că sunt claustrofobi și trec printr-un atac de panică. Acesta se declanșează în momentul în care simți că nu poți ieși de acolo și nu poate fi controlat ușor. Situația este imprevizibilă, pentru că există situații în care nu mai reușim să-l convingem să reia examinarea, se poate face psihoterapie, dar sunt pacienți care uneori cedează. Întâlnim un pacient claustrofob o dată la două zile aproximativ, ținând cont de faptul că examinăm aproximativ 30 de pacienți pe zi. Am întâlnit pacienți claustrofobi de toate vârstele.

Mulți dintre ei nu știu că suferă de claustrofobie, o descoperă atunci. Ei fac un atac de panică, apasă pe dispozitivul cu care pot întrerupe examinarea, pentru că și aceasta îi oferă pacientului un confort”, subliniază dr. Bogdan Dobrovăț, șeful Laboratorului de Radiologie și Imagistică Medicală din cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iași.

Pacienții care știu că suferă de claustrofobie apelează, de cele mai multe ori, la echipamentele de tip IRM deschis. Acestea au lateralele libere, astfel că pacientul nu se simte închis în totalitate.

„Soluția cea mai ușoară este folosirea unor echipamente de tip IRM deschis, practic, are lateralele libere, astfel că pacientul are un confort psihic bun pentru că nu este închis complet. Ar mai fi aparatele de nouă generație, cu magnetul mai larg, la 70-80 de centimetri, ceea ce oferă pacienților un confort destul de mare. Acestea care sunt pe piață, majoritatea sunt de 60 de centimetri, am observat că sunt pacienți care nu au tolerat magnetul normal, dacă-i coborâm la o diferență de aproximativ 10 centimetri, pentru ei contează. Mai există și soluții tehnice, un fel de iluminat ambiental care dă impresia că se mărește spațiul. Unii pacienți acceptă și cu căști cu muzică ambientală, cu ochii închiși și se relaxează”, susține dr. Bogdan Dobrovăț.

Medic: „Avem și o soluție de examinare foarte rapidă, cu aparate moderne”

Ultima variantă la care medicii pot apela în cazul persoanelor care suferă de claustrofobie este anestezia

Ultima variantă la care medicii pot apela în cazul persoanelor ce suferă de claustrofobie este anestezia, dar se încearcă, pe cât posibil, evitarea acestei metode pentru că pot apărea reacții adverse.

„Noi trebuie să excludem ultima etapă pentru pacienții claustrofobi, care este sedarea. Ca în orice intervenție asupra organismului, poate produce reacții adverse, este de preferat să nu sedăm pacientul. Dar la pacienții care sunt internați și avem nevoie neapărat de această examinare, sedarea este o soluție simplă. Aceasta se face cu internare, pentru că, ulterior, pacientul trebuie supravegheat, se poate face o sedare ușoară, însă pacientul poate în continuare să miște, astfel că putem apela la sedările ce pot fi mai complexe.

Mai avem și o soluție de examinare foarte rapidă, cu aparate moderne, cu softuri foarte puternice prin care reușim să scurtăm timpul și, automat, pacientul nu mai suferă atât de mult de disconfort. În primele 5-10 minute, sunt liniștiți, după încep să se agite și examinarea nu mai poate continua. Timpul de examinarea depinde de la caz la caz, cea mai scurtă examinare este cea pe care o facem prin protocoalele foarte rapide, în Unitatea de Primiri Urgențe, pentru AVC și pentru inițierea trombolizei poate. Aceasta durează, din momentul în care punem pacientul pe targă, până la a scoate pacientul din IRM, undeva la 10 minute”, declară dr. Bogdan Dobrovăț.

Sedarea este metoda cea mai folosită atunci când vine vorba de copii, însă nu pentru că aceștia suferă de claustrofobie, ci din cauza faptului că sunt speriați de zgomotul provocat de echipamentele de investigații.

„Copiii, în general, sunt mai reticenți la orice lucru necunoscut. Acum, vorbim de copil pe categorii de vârstă. Clar că la vârsta de 6 ani este greu să colaborăm cu un copil și examinările se fac cu sedare. După vârsta de 6 ani, mai încercăm. Copiii nu sunt atât de claustrofobi pe cât sunt speriați de zgomotul pe care-l produce echipamentul, pentru că este foarte puternic și le creează o stare de disconfort, le induce o anumită panică”, adaugă dr. Bogdan Dobrovăț în legătură cu pacienții claustrofobi.