Administrarea de lungă durată a hidroxiclorochinei nu previne forme grave de CoVid-19

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Pacienţi trataţi „mult timp” cu clorochină sau hidroxiclorochină – mai ales în boli autoimune – nu au fost afectaţi mai puţin de forme grave de CoVid-19 în timpul epidemiei, arată un studiu francez publicat marţi.

Acest studiu – efectuat asupra unui număr de 55.000 de pacienţi – „nu sugerează un rol preventiv al utilizării unor antimalarice de sinteză pe termen lung în privinţa riscului unei spitalizări, unei intubări sau unui deces din cauza CoVid-19”, conchid autorii studiului.

„În pofida faptului că natura observaţională a studiului nu permite să se conchidă în mod oficial cu privire la lipsa unui beneficiu a antimalaricelor de sinteză în prevenţia unei forme grave de covid-19, aceste rezultate nu pledează în favoarea unei folosiri preventive a hidroxiclorochinei în rândul populaţiei, inclusiv a populaţiei cu cel mai mare risc, în afara studiilor terapeutice dedicate”, insistă cercetătorii.

Ei au studiat „toate persoanele care au primit cel puţin şase livrări rambursate de antimalarice de sinteză (hodroxiclorochină sau clorochină) din ianuarie 2019 şi până la 15 februarie 2020, ultima în cursul ultimului trimestru din 2019 sau la începutul lui 2020”.

Hidroxiclorochina – derivată din clorochină, folosită împotriva malariei – este prescrisă mai ales în tratamentul bolilor autoimune ca lupusul sau poliartrita reumatoidă.

Rezultatele evidenţiază „un supra-risc de spitalizare, intubare şideces legate de covid-19 la pacienţii care iau antimalarice de sinteză de mult timp în comparaţie cu populaţia generală franceză”.
Citeste si: Atenție la masca de protecție! Val de amenzi usturătoare în ultimele 24 de ore

Însă, „analizele realizate sugerează că acest supra-risc este explicat prin caracteristicile legate de patologia cronică subiacentă” a acestor pacienţi, „şi anume medicaţia împreună cu corticoide orale, mai degrabă decât expunerea la antimalarice de sinteză”.

Acest studiu a fost realizat de Epi-phare, o structură din care fac parte Agenţia Medicamentului (ANSIM) şi Asigurările pe caz de boală, pe baza unor date de la acestea din urmă (mai ales rambursări de medicamente) şi unor dosare medicale de la spitale (date de spitalizare, diagnostice, acte medicale şi medimaente administrate).

Majoritatea testelor clinice de testare a hidroxiclorochinei a fost oprită la sfârşitul lui mai, după publicarea unui studiu negativ în revista medicală The Lancet – retractat apoi din cauza unor suspiciuni de fraudă -, iar apoi în urma unor rezultate, la începutul lui iunie, ale unui vast studiu britanic – Recovery -, potrivit căruia hidroxiclorochina „nu prezintă un efect benefic” în cazul bolnavilor de CoVid-19.

În Franţa, autorizaţia de derogare în prescrierea hidroxiclorochinei la spital, în tratarea CoVid-19, în afara testelor clinice, a fost retrasă la 4 mai.