Adrian Năstase, detalii despre OMV Petrom după ce Austria a refuzat aderarea României la Schengen: „Rezumatul privatizării”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Decizia Austriei de vota împotriva intrării României în Spaţiul Schengen reprezintă o mare nedreptate şi o umilinţă pentru ţara noastră, susține Adrian Năstase. Politicianul crede însă că ar trebui să reflectăm şi la motivele pentru care, după 2011, guvernele noastre nu au reuşit să impună o astfel de decizie în Uniunea Europeană.

„Pe de altă parte, mi se pare firească dorinţa romanilor de a răspunde la această umilire, în diferite moduri, inclusiv prin boicotarea anumitor activităţi sau entităţi austriece. Una dintre ţintele acestor revolte o constituie şi OMV Petrom. Pe bună dreptate. Felul în care, după privatizarea din 2004, au fost decise numirile în conducerea companiei, felul în care au fost organizate diferitele licitaţii, condiţiile în care s-au distribuit (şi cui) contractele de publicitate, joburile-sinecuri pentru anumite rude ale unor oameni politici, nivelul redevenţelor, toate acestea ar fi trebuit monitorizate cu atenţie de statul român, ca partener iniţial cu 49% din acţiuni.

Instituţia care ar fi trebuit să urmărescă aceste evoluţii post privatizare ar fi trebuit să fie parlamentul, cu atât mai mult cu cât privatizarea Petrom s-a realizat printr-o lege. Doar în 2008, s-au verificat anumite elemente ale privatizării respective. Probabil că şi acum constituirea unei noi comisii de anchetă pentru a investiga, în principal, îndeplinirea clauzelor post privatizare ar fi utilă.

Pentru o astfel de dezbatere, ar trebui să ţinem seama insă şi de următoarele elemente:

Pentru a se aproba a doua transă de împrumut cu Banca Mondială, în anul 2000, Guvernul Isărescu şi fostul ministru Băsescu au convenit cu Banca Mondială să ofere un pachet de cel puţin 51% din acţiunile SNP Petrom pentru privatizare. Lista societăţilor convenite pentru privatizare cuprindea numeroase entităţi bancare,etc.;
Doar în perioada 1998-2000 datoriile Petrom ajunseseră la 10.303 miliarde lei iar guvernul le-a şters şi le-a trecut la datoria publică. Până în 2004, datoriile societăţii atinseseră din nou o valoare foarte mare – aproximativ 30.000 miliarde lei;

România a început negocierile pentru capitolul XIV pentru energie cu UE, în 2002 şi l-a închis în iunie 2004, odată cu încheierea formalităţilor pentru privatizarea Petrom;
Comisia de privatizare a Petrom a fost aprobată de parlament;

La acel moment, România nu avea confirmat de către UE statutul de economie de piaţă funcţională, statut condiţionat de înţelegerile cu Banca Mondială, FMI şi UE. În “TO DO LIST-ul din iulie 2004, măsura 33 prevedea obligaţiile legate de privatizarea Petrom, cu termene precise;

Privatizarea SNP Petrom avea ca obiect vânzarea a 33,34% acţiuni cu 669 mil euro şi o mărire de capital de 831 mil. euro. În total OMV a plătit 1,5 miliarde euro pentru 51% din capitalul social al Petrom;

În 2004, statul român avea 49% din acţiuni. Acum, statul român mai are doar 20% iar diverse persoane fizice sau juridice au 28%. Această scădere s-a datorat faptului că statul a cedat gratuit Fondului Proprietatea 20% din acţiunile deţinute de stat. Fondul Prorietatea a vândut apoi pe bursă aproape toate acţiunile pe care le dobândise. Rezultatul, evident, a fost reducerea semnificativă a dividendelor cuvenite statului!

În 2004, Petrom avea 50000 de salariaţi dar OMV avea o capacitate de rafinare mai mare decât Petrom, cu doar 6000 de salariaţi. Petrom, din păcate, funcţiona cu o parte din salariaţi într-o formulă de şomaj deghizat, cu salarii reduse;

În ceea ce priveşte companiile care s-au prezentat la licitaţie, la început au fost vreo 18, apoi au rămas cele din Rusia, Ungaria, Austria şi Halliburton. Era în 2003. Vă mai aduceţi aminte ce s-a întâmplat atunci? Bănuiesc că nu. A pornit războiul din Irak. Ca să fac povestea scurtă, Hulliburton a pornit la acţiune şi a câştigat câteva licitaţii de zeci de miliarde de dolari, inclusiv în industria petrolieră, unde petrolul îl extrăgeai de la suprafaţă, cu aspiratorul. De ce să foreze la 2000 de metri, în condiţiile în care în urmă cu 100 de ani mai veniseră prin România cu sondele. Chiar nu ne aducem aminte de Anglo-americana, etc. Apoi au mai trecut şi nemţii dar şi sovieticii prin terenurile petroliere. Am încercat cu British Petroleum, am mers la Londra să vorbesc cu Tony Blair. Mi-a spus că ei sunt interesti să cumpere doar staţiile de benzină. I-am explicat că nu ne interesează. Vă mai aduceţi aminte de jocul cu vânzarea şi apoi cumpărarea de benzinării de către baronii locali de la noi?

Contractul de privatizare a fost aprobat prin legea 555/2 decembrie 2004, în contextul în care ne propusesem închiderea tuturor capitolelor de negociere cu UE în decembrie 2004, înainte de schimbarea componentei Comisiei europene pentru a evita amânarea aderării noastre pentru următorul grup de extindere ( nu intru în amănunte). Rezultatul votului a fost 173 voturi pentru, 20 împotriva şi 1 abţinere. Un papagal mitoman povestea zilele astea la televizor şi la radio cum a stat el o noapte întreagă cu Băsescu pentru a-l convinge că parlamentarii PD să se abţină de la vot! Pe bune? Oare PD avea un singur parlamentar şi acela s-a abţinut? Îmi pare rău să constat credulitatea unor jurnalişti cunoscuţi care înghit aceste poveşti mincinoase;

În 2006, Senatul a hotărât înfiinţarea unei Comisii de anchetă având drept scop investigarea condiţiilor de legalitate privind privatizarea Petrom. Raportul Comisiei a fost prezentat în 19 iunie 2008. Concluzia a fost că, “din punctul de vedere al legalităţii, procesul de privatizare al SNP Petrom este legal, conform cu legislaţia în vigoare”. De asemenea, s-a verificat, prin patru metode de evaluare, preţul obţinut. Voi reveni cu recomandările Comisiei care, din păcate, nu au fost urmate;

Am remarcat o anumită isterie în legătură cu DESECRETIZAREA contractului. DESECRETIZAREA s-a făcut pentru membrii Comisiei care au putut consulta contractul de sute de pagini în perioada 2006-2008. Acelaşi lucru se poare repeta dacă se va constitui o nouă comisie parlamentară care să examineze alte aspecte ale activităţii OMV Petrom, inclusiv îndeplinirea clauzelor post privatizare. Contractul prevede clauze de confidenţialitate care nu permit publicarea lui pentru raţiuni privind competiţia comercială. Sau cineva să-şi asume plata unor daune financiare importante;

Până în prezent OMV Petrom a contribuit la bugetul României cu 35 miliarde euro , în perioada 2005-2021 şi a făcut investiţii de 17 miliarde de euro, având în prezent 8000 de salariaţi. În ceea ce priveşte profiturile pe primele luni ale anului, verificaţi cât au fost taxele plătite la stat în aceeaşi perioadă;
Acum în legătură cu petrolul. Unii vor să-l ia înapoi. Nu e nevoie. Petrolul face parte din resursele naturale care rămân ale statului (art 135-136 din Constituţie), Zăcămintele de petrol pot fi doar concesionate pe diferite perioade. În legea 555/2004, se arată cu claritate (art 15 din lege) că perioada de concesionare este de 10 ani şi că redevenţele (chiria) nu pot fi modificate în acest interval.

De fapt pentru toate concesiunile de petrol, nu doar pentru OMV;

Începând cu acel an (2008), am repetat de nenumărate ori că se poate mări redevenţa sau chiar, forţând valoarea ei, se poate ajunge la rezilierea contractului. Dacă se dorea. Nu s-a dorit.Oricum, nu e nevoie “să ne luăm tot Petrom-ul înapoi”, ci doar 51% din el pentru că mai avem 20% din el dar alte 20 % din acţiuni i le-am făcut cadou ambasadorului Gitenstein de la Fondul Proprietatea.

Nu cred că putem să-l rugăm să ni le dea înapoi pentru că, oricum, le-a vândut deja.

Poate că ar fi fost util ca guvernanţii de ieri şi de azi sau jurnaliştii de azi să fi citit recomandările Comisiei din 2008: 1. Guvernul trebuie să verifice respectarea de către Petrom-OMV a programului asumat de investiţii, etc, 2. Guvernul trebuie să solicite CA Petrom o informare privind furnizorii, subcontractorii, licitaţii, ţinând seama de configuraţia acţionarilor, 3. Guvernul trebuie să verifice cum s-au achitat de datoria lor reprezentanţii instituţiilor statului român, membri în CA (valorificarea “acţiunii de aur”), 4. Guvernul trebuie să activeze clauza din contract care prevede că în situaţii de criza , membrii CĂ vor lua în considerare şi interesele consumatorilor precum şi interesul naţional al României…urmând a se constitui un Fond de solidaritate…”

*. Texul de mai sus cu Fondul de solidaritate este din 2008 şi figurează în contract.

Scriu aceste rânduri cu o oarecare tristeţe. Un eşec penibil legat de neacceptarea noastră în Spaţiul Schengen (vă aduceţi aminte cine a rezolvat prima fază a intrării în Spaţiul Schengen, prin eliminarea vizelor pentru romani, începând cu 1 ianuarie 2002?) se translatează spre o componentă importantă a negocierilor noastre pentru aderarea la Uniunea europeană, aderare care ne-a adus importante beneficii directe şi indirecte, inclusiv financiare.

În ceea ce priveşte Omv Petrom, unele din greşeli sau anumite corecturi generate de schimbarea condiţiilor fundamentale puteau fi făcute incă în 2008 sau oricând de atunci încoace. Am asistat insă, zilele acestea, la comentarii isterice, incompetentă şi lipsă de documentare, pe această temă. Sigur, m-am obişnuit cu lucrurile astea. Şi ştiu, câinii vor continua să latre”, a transmis Adrian Năstase pe blogul său.