Adriana Bahmuțeanu a fost vizitată de copiii ei acasă, în urmă cu o săptămână, la mai bine de jumătate de an de la moartea tatălui lor. Cu toate acestea, vedeta a precizat că nu poate da detalii despre întâlnirea cu Maximus și Eduard. Adriana Bahmuțeanu a motivat că băieții nu vrea ca ea să vorbească despre ei, așa că le respectă dorința.
După multe luni de dor, în care a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a-și strânge copiii în brațe, Adriana Bahmuțeanu a avut parte de un moment emoționant. Săptămâna trecută, Maximus și Eduard au vizitat-o acasă, iar Bahmu precizează că nu poate da detalii despre întâlnirea lor pentru că așa i-au pus în vedere băieții, potrivit VIVA.
Adriana Bahmuțeanu, vizitată de copiii ei acasă
De când Silviu Prigoană a murit, Adriana Bahmuțeanu îi acuză pe copiii mai mari ai regretatului afacerist că i-au alienat parental pe Maximus și Eduard, intenția fiind aceea de a-i îndepărta de ea pentru anumite beneficii financiare.
Adriana Bahmuțeanu a declarat într-o emisiune TV că Eduard și Maximus au vizitat-o acasă, fără a da însă prea multe amănunte. A motivat că băieții nu vrea ca ea să vorbească despre ei, așa că le respectă dorința.
„Au venit o dată la mine acasă. Cu multe emoții. Nu aș vrea să vă dau mai multe detalii. Ei sunt la vârsta la care nu vor să vorbesc despre ei nimic. Dar vă pot confirma că au fost la mine acasă în cursul acestei săptămâni”, a declarat Adriana Bahmuțeanu, la Xtra Night Show.
Bahmu a mărturisit că nu a primit din partea autorităților susținerea de care a avut nevoie în lupta pentru copiii ei, după moartea lui Silviu Prigoană.
„La primul semn de înstrăinare părintească, de alienare, DGASPC e obligat să ceară încuviințarea instanței pentru expertiză psihologică. Prima greșeală pe care a făcut-o această instituție este că nu a cerut în regim de urgență. Prin urmare, i-am dat în judecată”, a mai spus Adriana Bahmuțeanu.
Adriana Bahmuțeanu, scrisoare deschisă către băieții ei
Recent, Adriana Bahmuțeanu publica în mediul online o scrisoare emoționantă pentru băieții ei:
„Scrisoare de la părintele alienat
Dragă fiule, nu am plecat – am fost alungată… Dacă vei citi asta într-o zi, vreau să știi adevărul. Nu versiunea transmisă în șoaptă, nu narațiunea din sala de judecată și cu siguranță nu poveștile de la culcare care m-au prezentat drept omul rău care te-a abandonat… Nu te-am părăsit. Am fost alungată!
Nu ai fost niciodată tu problema. Tu ai fost motivul pentru care am stat mai mult decât putea suporta inima mea. Îmi amintesc cum te-am ținut în brațe pentru prima dată. Acel moment m-a schimbat. Mi-a dat un motiv să lupt mai cu spor, să iubesc mai profund și să visez mai măreț. Dar, pe măsură ce anii au trecut, dragostea dintre mine și tatăl tău a început să se estompeze. Nu pentru că nu am încercat.
Am încercat, fiule. Dumnezeu știe că am încercat. Am rămas când casa a devenit ostilă. Am rămas când nu am fost ascultată, când am fost umilită, când culoarea pielii a devenit motiv de ras și de batjocură! Am rămas când m-am simțit că o străina în viață pe care o construiam. Și apoi, într-o zi, mi s-a spus că era mai bine să plecăm. Mai bine pentru pace. Mai bine pentru copii. Mai bine pentru toți.
Dacă ai crezut că nu-mi pasă… Fiule, e pentru că cineva a muncit din greu să te facă să crezi asta. Și poate ești furios. Înțeleg. Poate că nu vrei să citești asta. E în regulă. Dar într-o zi, când viața va fi mai liniștită și întrebările tale vor fi mai puternice, sper că această scrisoare te va găsi. Pentru că adevărul este: nu am încetat niciodată să te iubesc! Nicio secundă. Cu dragoste, Mama Ta!”