Afaceriștii mici și mijlocii din Iași trag obloanele. Unii au pierdut toți banii câștigați în străinătate și investiți în țară. „Ultimii doi ani m-au pus la pământ. Îmi iau familia și am plecat”

Fermierii din Iași se tem că 2026 va fi un an al crizei în agricultură, care va duce la închiderea afacerilor. Din cauza prețurilor mari la motorină, la îngrășăminte și a prețurilor mici la cereale, agricultorii spun că anul 2025 se va încheia pe pierderi, iar anul 2026 va fi decisiv pentru multe afaceri din zona agricolă.

Anul 2026 este unul impredictibil pentru fermieri, care spun că ar putea urma o criză în agricultură, iar unele ferme se vor închide. Unele afaceri mici din agricultură s-au închis deja din cauza prețurilor mari la motorină, îngrășăminte, dar și a prețurilor mici la cereale, porumb sau zahăr.

„Eu stau pe picior de plecare. Mă duc în străinătate. Am mai muncit acolo, știu ce găsesc. Aici nu știam ce găsesc! M-am chinuit trei ani să pun pe picioare o fermă. Am mai ținut-o patru ani și, acum, nu știu ce să fac: dacă are rost să rămân aici sau să plec din țară. Pe mine m-au pus la pământ ultimii doi ani. Am datorii eu, care venisem cu bani din străinătate; mi-am făcut casă și mi-am deschis și fermă, am cumpărat pământ. Văd ce o să fie anul viitor. Dacă nu face ceva statul pentru noi, am luat familia și am plecat. Știu doi tovarăși care au închis tot și au plecat. Ei aveau mai mulți ani ca mine în agricultură”, susține Daniel Știrbu, fermier din Iași.

02:00

Noi plăți APIA, din subvențiile aferente anului de cerere 2025, pentru fermierii din Iași

02:00, 21 Feb 2026

Ninsorile din ultima perioadă au ajutat agricultura din Iași. „Condiții sunt pentru producții bune și sperăm să ne ferească Dumnezeu de arșiță”

Fermierii din Iași se tem de o criză în agricultură în 2026 și de închiderea afacerilor

Fermierii din România trebuie să facă față costurilor ridicate la inputuri, concurență neloială, standarde ridicate legate de mediu și lipsa forței de muncă.

„Se resimte totul și la noi în țară: motorina scumpă, îngrășăminte scumpe, prețuri mici la cereale. Mare parte închid fermele. Se întâmplă și în Statele Unite, cu ferme cu tradiție. Statul trebuie să crediteze, să garanteze cu banii la timp, dar nu o face. Mă pui să țin pârloagă și îmi promiți 50 de euro la hectar. Nu mai puțin de 50 de euro. Apoi, după ce las 5% pârloagă, vii și îmi spui că îmi dai doar 20 de euro la hectar. Unde e predictibilitatea? Suntem ecologiști, dar pe banii noștri. Am credite bancare destul de mari și proiecte. Deocamdată, respir. Nu se știe pentru cât timp”, susține Cezar Musteață, fermier din Iași.

Tânărul provine dintr-o familie de agricultori cu tradiție din Iași. Fermierii mai spun că mulți dintre antreprenorii din agricultură au datorii și, din acest motiv, nu vor putea obține finanțări ca să supraviețuiască.

„Este din ce în ce mai greu! Mai ales că nu vom mai fi creditați de furnizori. Sunt foarte mulți fermieri în colaps; furnizorii trebuie să recupereze creanțele. Vom mânca din import tot mai mult. Acesta cred că este scopul! Este greu și pentru că nu putem recolta. Umiditatea e foarte mare și rămâne un preț în jur de 0,60 pe kg de porumb. Un preț de acum 15 ani!”, susține Radu Dumitrașcu, fermier din Iași.

Fermier: „Deja, foarte mulți fermieri își doresc să vândă fermele”

Agricultorii mai spun că măsurile aplicate în România, prin Politica Agricolă Comună, duc la închiderea fermelor.

„Producțiile agricole obținute de fermierii din zona Moldovei au fost unele medii. Totuși, fermierii se confruntă cu anumite dificultăți. Prețurile oferite fermierilor în campaniile de recoltare pe tonă de cereale sunt mai mici decât cele de anul trecut, cu peste 20%. Inputurile necesare pentru înființarea și întreținerea culturilor au crescut cu peste 20% ca urmare a creșterii cotei de TVA. Prețul la combustibil a crescut cu peste 20%. Au crescut costurile cu forța de muncă. În același timp, au scăzut subvențiile agricole pe unitatea de suprafață. Mai vine și ministrul Barbu (n.r. – Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) cu propunerea ca, pe lângă cei 5% din subvenție/ha, care se opresc pentru fondul de risc, să mai contribuim cu încă 20 de euro/ha pentru fondul de risc, despre care nu știe niciun fermier ce se întâmplă cu acești bani, de cine sunt și cum sunt gestionați. Suma la hectar pe care o primește un fermier care nu are calitatea de tânăr este de puțin peste 135 de euro. Pentru cei 2% teren necultivat din suprafață totală arabilă a fermei, subvenția a ajuns de la 58,18 euro la 20 euro. Politica Agricolă Comună era ca, treptat, și fermierii români să ajungă cu subvențiile la nivelul Franței, Germaniei, Belgiei. Dar, observăm că prin fel de fel de ecoscheme, măsuri și submăsuri se încearcă diluarea și scăderea subvențiilor agricole, descurajând activitatea agricolă din România și se capitalizează prin măsurile propuse de finanțarea investițiilor din agricultură doar 5% din fermierii din România. Deja, foarte mulți fermieri își doresc să vândă fermele. Nu vorbesc de marii fermieri care s-au capitalizat, ci de fermierii mici și mijlocii”, susține Ion Noțingăr.

Agricultorul, care exploatează terenuri agricole în Lețcani, a avut probleme cu căprioarele, care i-au distrus culturi în valoare de 800.000 de lei. Nici acum nu a primit despăgubirile, din cauza unei legi prost făcute.

Astfel, fermierii din Iași se tem că 2026 va fi un an al crizei în agricultură, care va duce la închiderea afacerilor.