Israelienii votează marți pentru a alege cei 120 de membri ai Knessetului, într-un scrutin de alegeri de o importanță crucială pentru stabilitatea democratică și securitatea statului.
Alegerile din 27 octombrie 2026 sunt primele organizate la nivel național după atacul condus de Hamas din 7 octombrie 2023. Securitatea, responsabilitatea pentru eșecurile care au precedat atacul și recrutarea obligatorie se află printre temele centrale ale campaniei. Principalul adversar al lui Netanyahu este fostul șef al armatei Gadi Eisenkot, liderul partidului Yashar.
Alegeri în Israel: lupta pentru cele 61 de mandate
Rezultatul alegerilor din Israel ar putea deschide o perioadă complicată de negocieri politice. Parlamentul israelian, Knessetul, are 120 de membri, iar pentru o majoritate sunt necesare 61 de mandate. Cele mai recente sondaje indicau că nici actuala coaliție, nici partidele principale din opoziție nu aveau asigurată această majoritate. EPRS Website
Netanyahu conduce partidul Likud și caută să rămână la putere cu sprijinul aliaților săi din formațiunile religioase și de extremă dreaptă. De partea cealaltă, Eisenkot încearcă să adune în jurul său partide cu orientări diferite, unite de obiectivul de a înlocui actuala guvernare.
Printre liderii opoziției se numără fostul premier Naftali Bennett, Avigdor Lieberman și fostul general Yair Golan. Diferențele dintre aceste formațiuni pot conta însă în negocierile de după vot, chiar dacă ele se opun continuării guvernării Netanyahu.
În ultimele sondaje publicate înaintea scrutinului, partidul Yashar se afla în fața Likud în mai multe cercetări. Un rezultat bun pentru o formațiune nu garantează însă automat și obținerea funcției de prim-ministru: decisivă va fi capacitatea liderilor de a obține sprijinul unei majorități parlamentare, conform BBC.
Securitatea și ancheta privind atacul din 7 octombrie
Campania pentru aceste alegeri în Israel s-a desfășurat pe fondul conflictelor din regiune și al dezbaterilor privind responsabilitatea autorităților pentru atacul din 7 octombrie 2023. Atunci, aproape 1.200 de persoane au fost ucise, iar 251 au fost luate ostatice în Fâșia Gaza, potrivit datelor prezentate în textul-sursă.
Opoziția a criticat conducerea lui Netanyahu pentru eșecul de securitate care a precedat atacul și a cerut o comisie independentă de anchetă. Premierul s-a opus de mult timp unei astfel de formule, susținând că ar putea fi părtinitoare împotriva sa.
Netanyahu, care a devenit pentru prima dată prim-ministru în 1996, a pus la rândul său accent pe securitate. În campanie, el a invocat acțiunile militare ale Israelului și relația cu președintele american Donald Trump.
În paralel, premierul se confruntă cu un proces în care este acuzat de corupție, acuzații pe care le respinge. Și reforma sistemului judiciar, care a provocat proteste ample înaintea atacului din 2023, rămâne o temă de dispută între guvernare și opozanții săi. EPRS Website
Recrutarea ultraortodocșilor și viitorul Gazei
O altă problemă importantă pentru alegători este serviciul militar obligatoriu. Dezbaterea privește în special recrutarea bărbaților evrei ultraortodocși care studiază religia cu normă întreagă, într-o perioadă în care numeroși israelieni au fost mobilizați pentru războaiele recente.
Tema a creat tensiuni și în interiorul societății israeliene, dar și între partidele care ar putea negocia viitoarea coaliție. Pozițiile față de recrutare se numără printre subiectele care pot influența formarea guvernului după alegerile din Israel.
În ceea ce privește Fâșia Gaza, Eisenkot a promis că va urmări încheierea dominației Hamas în teritoriu, printr-un plan de pace condus de Statele Unite sau, dacă va fi necesar, prin mijloace militare. Fostul șef al armatei susține în mare parte așezările israeliene din Cisiordania ocupată, dar cere măsuri împotriva coloniștilor extremiști.
Partidele arabe și riscul unor noi alegeri
Modul în care vor fi distribuite mandatele partidelor arabe poate influența calculele postelectorale. Totuși, posibilitatea unei colaborări cu acestea este limitată de pozițiile exprimate de formațiunile evreiești importante. Lieberman a exclus participarea la un guvern minoritar care ar depinde de sprijinul lor.
Președintele Israelului va consulta formațiunile alese înainte de a desemna un membru al Knessetului să încerce formarea unei coaliții. Negocierile pot aduce alianțe sau compromisuri greu de anticipat înaintea votului.
Dacă nu va putea fi format un guvern, Israelul ar putea ajunge la un nou scrutin. Țara a mai trecut printr-o perioadă de instabilitate politică între 2019 și 2022, când au fost organizate cinci runde de alegeri parlamentare.
Pe români nui interesează alegerile din Papua New Guinea
Ca sa vezi: marti, ca si prezidentialele din SUA. De ce tocmai marti?
aceea tanda cu aceeasi manda = bosorog expirat