Alegerile privind Parlamentul European. Salariile de mii de euro și obligațiile oamenilor pe care îi votăm duminică

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Alegerile europarlamentare care au loc duminică în România și în celelalte state membre UE nu stârnesc un interes egal cu cel generat de scrutinele naționale, motiv pentru care dezbaterea pe teme europene a fost mai degrabă discretă în țara noastră. Votul este însă important, scriu Reuters și Politico, deoarece cei 720 de europarlamentari aleși au un rol important în elaborarea politicilor UE care ne influențează viața de zi cu zi, în stabilirea bugetului Uniunii și, înainte de toate, în aprobarea executivului blocului comunitar – Comisia Europeană. Alegerile din acest an sunt importante și pentru că ar putea produce o schimbare bruscă spre dreapta pe scena politică europeană – una deja vizibilă în unele state membre, potrivit hotnews.ro.

Aproximativ 373 de milioane de alegători din 27 de țări sunt eligibili pentru a merge la urne la scrutinul paneuropean care a început deja pe 6 iunie și se va desfășura până pe 9 iunie, cu scopul de a alege următorul Parlament European.

Cei 720 de europarlamentari aleși vor avea un rol major în laborarea politicilor UE, lucrând la legi din numeroase domenii cruciale pentru europeni.

Alegerile din acest an sunt importante și pentru că ar putea produce o schimbare bruscă spre dreapta pe scena politică europeană.

AUR va obține, potrivit sondajelor, un număr semnificativ de mandate. În Franța, spre exemplu, Adunarea Națională a lui Marine Le Pen se îndreaptă spre o victorie confortabilă, iar Alternativa pentru Germania se află la egalitate cu social-democrații cancelarului Olaf Scholz pe locul al doilea.

Acest lucru ar putea însemna că politicile din următorii ani ar putea fi mai dure în privința migrației și mai relaxate în ceea ce privește combaterea efectelor schimbărilor climatice, spre exemplu.

Misiunea următorului Parlament European

Prima sarcină crucială a Parlamentului nou ales va fi să aprobe sau să respingă Comisia Europeană, executivul UE, mai exact, cabinetul format din 27 de persoane care va conduce blocul comunitar în următorii cinci ani.

Cele două instituții și Consiliul European – liderii și miniștrii statelor membre – vor lua în următorii cinci ani o mulțime de decizii care ne vor influența în mod direct viața de zi cu zi.

Europarlamentul aprobă de asemenea bugetul UE și votează acordurile internaționale și extinderile blocului.

Parlamentul European pe care îl alegem acum va co-decide împreună cu guvernele UE asupra viitorului buget al UE pentru perioada 2028-2034. Bugetul actual pe șapte ani este de aproximativ 1.100 de miliarde de euro.

Următorul buget pe termen lung ar putea fi majorat și, cu siguranță, va trebui să modifice prioritățile de cheltuieli pentru a lua în considerare posibila extindere a UE pentru a include Ucraina, Republica Moldova și Balcanii de Vest.

Oficialii și guvernele UE susțin că blocul comunitar trebuie să își reformeze și politica agricolă internă și modul în care își sprijină membrii pentru a egaliza standardele de viață înainte de a admite noi țări, în special țări mari, precum Ucraina.

De asemenea, mulți spun că UE trebuie să schimbe modul de luare a deciziilor, reducând nevoia de unanimitate, pentru a permite aderarea mai multor țări.

Dacă astfel de reforme vor fi propuse în următorii cinci ani, parlamentul va avea un rol crucial în elaborarea lor.

Pentru ce votăm mai exact

Alegătorii de pe continent vor alege în total 720 de membri ai Parlamentului European – europarlamentari. Dar, în realitate, vorbim despre scrutine separate în fiecare țară, deci 27 de runde de alegeri.

Cu cât țara este mai mare, cu atât mai multe mandate va avea în Parlamentul European. România are spre exemplu 33 de europarlamentari. Germania are 96, Franța 81, în timp ce Malta, Cipru și Luxemburg au doar șase de fiecare.

Alegătorii votează pentru lista unui partid, urmând ca europarlamentarii aleși să se atașeze unui grup politic paneuropean de aceeași culoare politică.

În principiu, europarlamentarii PNL vor merge în grupul popularilor europeni (PPE), cei ai PSD în Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D) – chiar dacă candidează împreună în România, eurodeputații USR merg spre grupul Renew, iar cei ai AUR nu se știe deocamdată, deși și-ar dori să meargă spre grupul Conservatorilor și Reformiștilor (ECR).

Europarlamentarii vor lucra atât la Bruxelles, cât și la Strasbourg, eurodeputații desfășurându-și cea mai mare parte a activității în comisii în Belgia, iar majoritatea sesiunilor lunare în plen în Franța.

Criticii spun că această navetă constantă costă bani și este dăunătoare pentru mediu, dar Parlamentul cu două sedii este protejat de tratate, iar Franța nu intenționează să renunțe la rolul său.

Ce fac de fapt parlamentarii europeni

Parlamentul este una dintre cele trei instituții principale ale UE și singura aleasă în mod direct. Celelalte două instituții sunt Consiliul, unde se reunesc miniștrii și șefii de guvern, și Comisia Europeană, organul executiv al blocului comunitar.

Ceea ce este unic la Parlamentul European, în comparație cu parlamentele naționale, este faptul că deputații europeni nu pot propune ei înșiși legi noi, din punct de vedere juridic. Comisia este cea care are dreptul de inițiativă și care redactează primul proiect al tuturor legilor noi, ceea ce îi conferă o mare putere.

Deputații europeni își exercită influența prin amendarea legislației și au, de asemenea, un vot final asupra legilor în ansamblu, pe care le negociază cu reprezentanții Consiliului și ai Comisiei Europene.

De obicei, Parlamentul este considerat cea mai slabă dintre cele trei instituții, nereușind să obțină ceea ce dorește în cadrul negocierilor tripartite dintre instituții. Dar forța sa a crescut constant în ultimii ani.

Cât câștigă un parlamentar european

Salariul lunar brut al unui europarlamentar este de 10.075 de euro și de 7.853 euro net, după deducerea impozitelor UE și a contribuțiilor la asigurările sociale. Deoarece statele membre pot impune taxe naționale suplimentare, cifrele nete finale depind de regimul fiscal al țării de origine a deputatului, explică site-ul Parlamentului European.

Foștii deputați au dreptul la pensie la împlinirea vârstei de 63 ani. Pensia reprezintă 3,5% din salariul lor pentru fiecare an complet în funcție și 1/12 din salariu pentru fiecare lună întreagă suplimentară, însă nu depășește 70% în total.

Există însă și o indemnizație pentru cheltuieli generale în valoare de 4.950 de euro pe lună, o sumă forfetară care le permite deputaților să acopere cheltuieli precum închirierea de birouri în statul în care au fost aleși, achiziționarea de laptopuri, birotică, telefoane mobile/abonamente și abonamente la internet.

Unii politicieni, spre exemplu eurodeputata finlandeză Heidi Hautala, critică felul în care este oferită această sumă, spunând că europarlamentarii nu sunt obligați să raporteze cum o cheltuie.

Dincolo de aceste sume, există și o diurnă. Este vorba despre 350 de euro pe zi care acoperă cazarea, masa și cheltuielile conexe în fiecare zi în care un eurodeputat se află la Parlamentul European în activitate oficială.

Nu în ultimul rând, europarlamentarii beneficiază de cheltuieli de deplasare. Parlamentul European acoperă cheltuielile de deplasare pentru a le permite eurodeputaților să participe la reuniunile sale, cum ar fi ședințele plenare, reuniunile comisiilor și ale grupurilor. Eurodeputaților li se rambursează, pe baza facturilor, costul real al biletelor de călătorie pentru participarea la reuniuni.

Alte cheltuieli de călătorie, spre exemplu, angajamentele în străinătate, pot fi și ele acoperite, într-o limită. Deputații au de asemenea dreptul la rambursarea a două treimi din cheltuielile lor medicale.

La sfârșitul mandatului lor, eurodeputații au dreptul la o indemnizație tranzitorie, echivalentă cu o lună de salariu per an de mandat, pentru o perioadă de cel mult doi ani.

De menționat că plata asistenților parlamentari este separată de sumele de mai sus. Eurodeputații își aleg în mod liber asistenții. Aceștia sunt remunerați dintr-o alocare bugetară stabilită la 28.696 de euro pe lună.

Toți deputații au dreptul la aceeași sumă și nu primesc ei înșiși fondurile. Nu pot angaja rude apropiate, iar asistenții nu trebuie să desfășoare activități care ar putea crea un conflict de interese, conform hotnews.ro.