Alertă în școli: SRI a instruit peste 1.100 de profesori. Ce semne trebuie să urmărească la elevi

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Peste 1.180 de cadre didactice din colegii naționale, licee tehnologice și școli gimnaziale au participat, în ultimii doi ani, la sesiuni de instruire organizate în cadrul unui proiect derulat de Serviciul Român de Informații (SRI). Scopul programului a fost identificarea și prevenirea radicalizării și a extremismului violent în rândul elevilor.

Jurnaliștii de la Snoop au discutat cu 23 de profesori, directori și consilieri școlari pentru a afla ce au învățat aceștia în cadrul cursurilor și ce proceduri li s-au prezentat în cazul în care observă posibile semne de radicalizare.

În același timp, publicația a solicitat puncte de vedere de la inspectoratele școlare, Ministerul Afacerilor Interne (MAI), SRI și Comisia Europeană, pentru a clarifica rolul serviciilor de informații în relația directă cu școlile și cadrele didactice.

Un proiect de aproape un milion de euro

Programul „Previsio – Prevenirea radicalizării și a extremismului violent în sistemul de învățământ preuniversitar” s-a desfășurat între iunie 2024 și iunie 2026.

Proiectul a avut o valoare totală de aproape un milion de euro. Aproximativ 850.000 de euro au provenit din fonduri europene alocate prin Programul Național de Securitate Internă 2021-2027, administrat de MAI, iar alți 95.000 de euro au fost asigurați de la bugetul de stat.

Printre partenerii proiectului s-au numărat Ministerul Educației și MAI. În cadrul programului au fost instruiți și aproximativ 320 de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne.

Obiectivul declarat al proiectului a fost prevenirea radicalizării și a extremismului violent, inclusiv identificarea unor posibile semnale care ar putea indica riscul ca un elev să adopte ideologii extremiste sau să ajungă implicat în acte de violență.

Izolarea, schimbările de comportament și simbolurile, printre „semnalele” urmărite

Profesorii intervievați au povestit că, în urma instruirilor, li s-a atras atenția asupra unor schimbări de comportament sau elemente care ar putea necesita atenție și dialog cu elevii.

O directoare de colegiu din Brașov a explicat că este atentă la elevii care se izolează, la schimbările bruște de comportament, la anumite simboluri sau mesaje și chiar la modificări ale vestimentației.

„Sunt mai atentă la elevii care tind să se izoleze, la schimbările bruște de comportament, la anumite simboluri (tatuaje, n.r.) sau mesaje pe care le afișează, la modificări ale stilului vestimentar. Nu reprezintă o dovadă a radicalizării, însă ele pot constitui semnale care necesită dialog”, a declarat aceasta.

Un director de colegiu din Botoșani a relatat, la rândul său, că atenția sa a fost atrasă inclusiv de originea unui elev și de faptul că acesta era introvertit:

„Aveam un elev din Arabia Saudită, îmi amintesc că îl priveam cu mai multă atenție. Un copil de altfel fără nicio problemă. (…) Sunt mai atent și la copiii introvertiți”.

O profesoară de istorie din Ploiești a povestit despre un elev care afișa simboluri asociate unor ideologii extremiste. Potrivit acesteia, cazul a fost menționat în cadrul cursului SRI.

„Am avut un elev, nici el nu știa exact dacă era neonazist, satanist. A mai venit cu o svastică, avea niște inele și un pandantiv mai dubios, a mai intrat în cimitirul evreiesc. Un băiat olimpic, pașnic, agreat în clasă. Le-am spus domnilor de la SRI cu care am făcut cursul despre caz, au spus că-l știu”, a relatat profesoara.

Ce trebuie să facă profesorul când suspectează radicalizarea unui elev

Potrivit mai multor cadre didactice intervievate de Snoop, în cazul identificării unor posibile semne de radicalizare, intervenția ar trebui să înceapă la nivelul școlii, prin implicarea consilierilor și a altor specialiști. În situațiile considerate grave, profesorii au spus că li s-a prezentat posibilitatea contactării poliției și a SRI.

Pentru situații urgente, cadrele didactice pot apela serviciul 112.

În răspunsul transmis publicației, SRI a indicat însă că profesorii trebuie să solicite sprijinul consilierilor școlari, al responsabililor din cadrul DGASPC și al poliției atunci când apar asemenea situații.

În acest context, una dintre întrebările ridicate de investigație este dacă și în ce condiții profesorii ajung să transmită informații către un serviciu de informații, în condițiile în care cercetarea posibilelor infracțiuni revine organelor judiciare.

Modelul britanic există, dar raportarea este către autorități și poliție

Un sistem asemănător funcționează în Marea Britanie din 2015, prin programul Prevent. Școlile și spitalele au obligația de a sesiza autoritățile locale și poliția atunci când există suspiciuni că o persoană ar putea fi vulnerabilă la radicalizare sau ar putea ajunge să sprijine terorismul.

Programul britanic a fost însă criticat de unii profesori și cercetători.

Lee Jerome, profesor și cercetător la Universitatea Middlesex din Londra și fost profesor de istorie și sociologie, a analizat în mai multe lucrări modul în care funcționează Prevent.

El atrage atenția că profesorilor li se poate cere să facă evaluări pentru care nu au pregătirea necesară.

„Principalul risc este că profesorilor li se cere să ia decizii într-un domeniu în care, cel mai probabil, nu au pregătirea sau expertiza necesare”, explică Lee Jerome.

În opinia sa, o astfel de abordare poate afecta chiar relația dintre profesori și elevi.

„Dacă profesorul tău te bănuiește de extremism, se poate schimba relația dintre voi, chiar dacă discuția nu duce la o raportare oficială. Pentru mulți tineri vulnerabili, profesorii sunt singurii adulți pe care se pot baza. De aceea, este îngrijorător că programul ar putea afecta această relație de încredere”, a declarat Lee Jerome.

Ce spun inspectoratele școlare din România

Snoop a solicitat inspectoratelor școlare să explice ce competențe au dobândit profesorii în urma programului și ce ar trebui să facă aceștia în practică.

Răspunsurile au fost diferite de la un județ la altul.

Inspectoratul Școlar Județean Vrancea a vorbit despre „colaborarea rapidă între școli, poliție și structurile de securitate”.

ISJ Arad a indicat monitorizarea comportamentului elevilor prin prisma unor posibili indicatori ai radicalizării și extremismului religios.

Inspectoratul din Harghita a menționat „raportarea către instituțiile partenere: SRI, MAI, Ministerul Educației”.

În cazul județului Bacău, printre obiective a fost enumerată „identificarea și prevenirea radicalizării și terorismului în rândul tinerilor”.

ISJ Ialomița a pus accentul pe dezvoltarea gândirii critice în rândul elevilor.

Investigația ridică astfel o întrebare delicată privind limitele colaborării dintre sistemul de educație și serviciile de informații: unde se termină rolul profesorului în prevenirea radicalizării și unde începe responsabilitatea instituțiilor abilitate să investigheze eventualele infracțiuni?