Alexandru Nazare, mesaj tranșant despre situația financiară a României: „Nu mai putem amâna reducerea deficitului”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează că România trebuie să continue fără întârziere procesul de reducere a deficitului bugetar, în condițiile în care statul are de refinanțat datorii tot mai mari și suportă costuri ridicate cu dobânzile.

Alexandru Nazare susține că ultimul an a reprezentat o etapă importantă de consolidare fiscală și că economia României începe să se îndepărteze de modelul bazat pe consum susținut prin împrumuturi. În viziunea ministrului, direcția trebuie mutată către investiții, producție, infrastructură și dezvoltare pe termen lung.

România a înregistrat în 2024 un deficit bugetar de 9,3% din PIB. Potrivit estimărilor prezentate de ministru, acesta a coborât la 7,9% din PIB în 2025 și ar urma să ajungă la 6,2% în 2026.

Deficitul a scăzut cu aproape 37%

Datele privind primele șapte luni ale anului indică o reducere considerabilă a deficitului bugetar. Acesta a coborât de la 76,44 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut la 48,08 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 37%.

Ministrul Finanțelor susține că ajustarea trebuie să continue, însă fără sacrificarea investițiilor care pot genera creștere economică.

„Aceasta este direcția susținută la Ministerul Finanțelor: reducerea cheltuielilor care apasă permanent asupra bugetului și protejarea cheltuielilor care dezvoltă România”, a transmis Alexandru Nazare.

El afirmă că obiectivul nu este doar reducerea unei cifre din buget, ci schimbarea modelului economic al țării, astfel încât creșterea să fie susținută de producție și productivitate, nu de împrumuturi.

România are de refinanțat datorii de sute de miliarde de lei

Presiunea asupra bugetului este amplificată de necesarul tot mai mare de finanțare al statului. Acesta a crescut de la aproximativ 135 de miliarde de lei în 2021 la 278,5 miliarde de lei în 2026. Suma include atât finanțarea deficitului, cât și banii necesari pentru refinanțarea datoriilor care ajung la scadență.

În paralel, datoria publică a urcat de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la sfârșitul anului 2025, depășind 1.138 de miliarde de lei.

Alexandru Nazare avertizează că această situație limitează spațiul de manevră al statului și face ca reducerea deficitului să nu mai poată fi amânată.

Costul dobânzilor este, la rândul său, în creștere. În primele șapte luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au depășit 40 de miliarde de lei, după o creștere de 26,5% față de aceeași perioadă a anului anterior.

Mesajul ministrului este unul tranșant: banii împrumutați și cheltuiți astăzi se transformă în obligații financiare pentru anii următori.

Investițiile au crescut în plină ajustare fiscală

În ciuda reducerii deficitului, investițiile publice au continuat să crească. În primele șapte luni din 2026, acestea au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent.

O parte importantă a acestor investiții este susținută de fonduri europene și de PNRR. Peste 71% dintre plățile pentru investiții sunt asociate acestor surse, iar plățile aferente au crescut cu peste 60% față de perioada comparabilă.

Ministerul Finanțelor urmărește astfel să reducă acele cheltuieli curente care apasă constant asupra bugetului, menținând în același timp finanțarea proiectelor de infrastructură și dezvoltare.

Alexandru Nazare susține că România trebuie să facă un pas mai departe și să renunțe treptat la un model economic în care consumul este susținut prin datorie.

Potrivit ministrului, puterea de cumpărare ar trebui să fie alimentată de creșterea producției, a productivității, a numărului de locuri de muncă și a veniturilor reale.

„România trebuie să treacă de la un consum finanțat prin datorie la o creștere bazată pe investiții, producție, productivitate și venituri pe termen lung”, a transmis Alexandru Nazare.

În acest context, mesajul ministrului Finanțelor este clar: reducerea deficitului nu este o măsură care poate fi împinsă pentru mai târziu, iar consolidarea bugetară trebuie să continue în paralel cu protejarea investițiilor care pot susține economia pe termen lung.