Bolojan, întrebat dacă este vinovat pentru intrarea României în recesiune

„Măsurile de corectare a deficitului erau necesare a fi adoptate și nicăieri nu s-a văzut o măsură de corectare a unui deficit fără o contracție economică. Nu există nicăieri în lume așa ceva și acest lucru era asumat”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a susținut că situația financiară a României, caracterizată de deficite bugetare mari și de creșterea datoriei publice, nu permitea continuarea politicilor economice din anii anteriori.

„Tocmai de aceea nu a fost o înghesuială în 2025. Dar în felul acesta se corectează un consum care este întreținut prin împrumuturi, la care România plătește niște dobânzi enorme, și doar anul acesta [costurile cu dobânzile] se vor duce către 3% din PIB”, a afirmat Bolojan.

El a avertizat că menținerea vechiului model de creștere economică, bazat pe consum finanțat din împrumuturi, ar fi dus România într-o situație și mai dificilă.

„Dacă nu facem acest lucru, vom ajunge într-o fundătură. Dacă ținem această direcție, ne ducem la nivelul normal, care este baza pentru relansarea din anii următori, pentru condiții mai bune. Asta este o condiție necesară”, a adăugat premierul.

„Ca să ne fie mai bine, trebuia să trecem prin niște lucruri rele”

Bolojan a insistat că efectele negative ale măsurilor economice erau previzibile încă din momentul preluării mandatului și că orice persoană care înțelege mecanismele economice putea anticipa o perioadă de dificultăți.

„Am spus: ca să ne fie mai bine, orice om rațional care are ceva aptitudini economice știa că într-o primă etapă vom trece prin niște lucruri rele. De-aia n-a fost un entuziasm pentru aceste poziții”, a declarat Ilie Bolojan.

Afirmațiile au fost făcute în ultima conferință de presă a premierului înaintea votului de învestitură pentru Guvernul condus de Luca Niculescu, programat marți.

În discursul său de bilanț, susținut anterior întrebărilor jurnaliștilor, Bolojan recunoscuse deja efectele economice negative ale politicilor aplicate în timpul mandatului.

„Da, a existat o scădere a consumului, prin eliminarea celui care se baza doar pe datorie. Da, a existat o pierdere de creștere economică, generată tot de consumul pe datorie. De fapt, acest consum, stimulat cu bani împrumutați, a fost unul de tip toxic și în felul acesta am ieșit din această minciună”, a afirmat premierul.

Bolojan a admis și faptul că măsurile de austeritate au redus nivelul de trai al populației.

„Știu că în spatele fiecărei cifre există o familie, un angajat, un antreprenor sau un pensionar care și-a recalculat cheltuielile și a simțit o scădere a nivelului de trai. Știu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici. Ei judecă guvernarea după prețurile pe care le plătesc, după salarii și pensii, după siguranța locului de muncă”, a mai declarat acesta.

România a intrat în recesiune tehnică în 2025. FMI estimează o scădere economică și în 2026

Declarațiile premierului vin în contextul în care România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, economia s-a contractat cu 0,2% în trimestrul al treilea din 2025 și cu 1,9% în ultimul trimestru al anului, față de trimestrele precedente. Datele au fost anunțate în februarie 2026, în timpul mandatului lui Ilie Bolojan.

Situația economică a rămas dificilă și în 2026. Conform datelor provizorii publicate de INS la 9 octombrie, economia a stagnat în trimestrul al doilea comparativ cu primele trei luni ale anului, iar în primul semestru PIB-ul a scăzut cu 0,6% față de aceeași perioadă din 2025.

Mai mult, Fondul Monetar Internațional a revizuit în scădere prognoza privind economia României. În raportul World Economic Outlook, publicat la 13 octombrie 2026, FMI estimează o contracție economică de 0,5% pentru întregul an, față de creșterea de 0,7% anticipată în primăvară.

Pentru 2027, instituția financiară internațională prognozează o revenire modestă, cu o creștere economică de 2,2%. Totodată, FMI anticipează pentru România o inflație medie anuală de 8,2% în 2026.

Bolojan susține că lasă în urmă o economie pe calea redresării

În ciuda contracției economice, Ilie Bolojan a susținut, în bilanțul prezentat luni, că măsurile Guvernului său au reușit să stabilizeze finanțele publice și să reducă deficitul bugetar.

„Le mulțumesc tuturor românilor pentru că au avut de dus greul în această perioadă. Efortul lor a avut sens. Am redus deficitul în a doua jumătate a anului 2025 și îl vom reduce și în 2026 la ținta anunțată”, a afirmat premierul.

Potrivit datelor prezentate de Bolojan, deficitul bugetar din primele opt luni ale anului 2026 a ajuns la 78,5 miliarde de lei, față de 102,5 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut.

Premierul a susținut că investițiile au crescut, în aceeași perioadă, de la 82 la 107 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile de personal au fost reduse cu 4,3 miliarde de lei.

„Corecția bugetară nu a fost un scop în sine. Am urmărit să păstrăm resursele pentru investiții și să trecem treptat de la creșterea alimentată pe consumul pe datorie la creșterea bazată pe producție și competitivitate”, a declarat Bolojan.

În finalul mandatului, premierul și-a apărat deciziile economice, susținând că a fost nevoit să adopte măsuri nepopulare pentru a evita o criză financiară mai gravă.

„Nu pretind că am fost fără greșeală și nici că unele lucruri nu puteau fi făcute mai bine. Poate că unele lucruri ne-au scăpat, dar plec cu sentimentul că mi-am făcut datoria față de țara noastră”, a afirmat Ilie Bolojan, în conferința de presă de la Palatul Victoria.