A venit iarna, iar odată cu ea a venit și frigul ce ne afectează pe toți într-o anumită măsură, dar cele mai afectate de scăderea temperaturilor sunt animalele noastre, fie că locuiesc în casă sau în curte.
E bine să știm că atunci când temperaturile scad, nevoile companionilor noștri cresc. Cum așa?
În primul rând prin faptul că afecțiunile deja existente își fac simțită prezența mai mult în anotimpul friguros, astfel încât afecțiuni precum artrita le dau bătăi de cap câinilor mai în vârstă, iar pe lângă controlul periodic pe care trebuie să-l efectuam la medicul veterinar, trebuie să avem în vedere că bătrânelul va avea nevoie de terapie antialgică, pentru a-i ușura deplasarea. Se pot utiliza unguente antiinflamatorii pentru reducerea durerii și suplimente menite să protejeze sistemul imunitar.
Printre afecțiunile care afectează capacitatea de termoreglare ale animalelor se numără afecțiunile cardiace, renale, hormonale precum sindromul Cushing sau diabetul, iar puii sunt foarte afectați prin prisma faptului că nu-și pot regla temperatura în perioada neonatală. La Joyvet – cabinet veterinar sector 3, ne confruntăm frecvent cu animale aduse in hipotermie din cauza frigului.
Trebuie să luăm în calcul că o pisică sau un câine care locuiește predominant în mediul extern este supus permanent fluctuațiilor de temperatură, iar noi trebuie să-i amenajăm un spațiu care să-l ferească de frig, umezeală și vânt. Astfel, cușca unui câine trebuie să fie construită dintr-un material continuu, fără crăpături sau spații prin care să circule curenți de aer, să fie acoperită corespunzător pentru a nu permite apei să se infiltreze înăuntru și trebuie să fie situată la o distanță de 10-15 centimetri de pământ, astfel încât să nu stea direct pe sol.
De asemenea, este indicat ca intrarea în cușcă să nu fie așezată în direcția curenților de aer și daca se poate, să fie montat la intrare un material care să reprezinte o barieră termică ce reține căldura, iar înăuntru să aibă un așternut gros și uscat care să-l ajute să se încălzească. În cazul pisicilor, pot fi confecționate diferite culcușuri acoperite în care să se adăpostească.
Nu toate animalele sunt la fel de rezistente la frig, cele cu blana rară și scurtă fiind cele mai afectate, iar cele cu blana deasă și lungă având cel mai puțin de suferit. Talia animalului are o reală importanță, animalele mari, cu blana scurtă fiind mai sensibile decât cele mici cu același tip de blană, explicația fiind că cele mari au o mai mare întindere de piele ce intră în contact cu temperatura scăzută, deci pierderea de caldură este mai mare.
Rasele de câini care sunt cele mai rezistente la frig sunt reprezentate de rase montane cum este Saint Bernard-ul, Ciobanescul Caucazian și restul câinilor Ciobănești, precum cel Carpatin, Ciobănescul de Berna, Ciobănescul mioritic, cel Anatolian sau Ciobanescul de Bucovina, dar și câini precum Chow Chow, Akita Inu, Husky Siberian, Mastifful Tibetan sau Malamutul de Alaska.
Printre rasele de câini cele mai sensibile la acțiunea temperaturilor scăzute se regăsesc: Teckelul, Ogarii, Pincher Pitic, Bichon Maltez, Pug, Yorkshire Terrier sau Bulldogul Francez și cel American. Indiferent de rasă, câinii pot fi protejați de temperaturile scăzute prin purtarea hăinuțelor și a botoșeilor, iar dacă sunt foarte activi, asta îi ajută la menținerea unei temperaturi confortabile, rezerva de grăsime corporală influențând și ea termoreglarea, de asemenea.
Pe timpul iernii veți observa că animalele caută singure locuri mai călduroase precum șemineul, soba, caloriferul sau podeaua dacă aceasta are sistem de încălzire încorporat. Ieșirile afară trebuie reduse ca timp, deci plimbările vor fi mai scurte pentru a limita timpul petrecut la temperaturi scăzute, se vor evita la fel ca și vara situațiile în care animalul trebuie să aștepte în mașină, deoarece temperatura scade la scurt timp și se va simți închis într-un ”frigider”.
Plimbările trebuie să fie precedate de curățarea lăbuțelor de fiecare dată pentru a evita acumularea pe ele a unor substanțe toxice precum sarea sau antigelul, iar pentru a evita formarea de bucăți de gheață între pernuțe, ceea ce face ca blănosul să meargă greu, se vor tăia smocurile de păr dintre acestea. Deseori, pernuțele animalelor crapă de la frig și trebuie îngrijite, din această cauză este bine să aveți în casă creme dermatologice speciale pentru animale sau vaselină neutră ce ajută la hidratarea pernuțelor și păstrarea elasticității acestora.
Mașinile sunt un real pericol și pentru pisici iarna, pentru că cele de pe stradă se adăpostesc sub capotele mașinilor, fiind atrase de căldura degajată de motor, de aceea este important ca înainte să plecăm cu mașina să verificăm dacă s-a adapostit vreo pisică sub capotă sau chiar să facem gălăgie pentru a alunga eventualii ”musafiri”.
Dacă ai schimbat sau completat antigelul la mașină, trebuie să ai mare grijă unde lași recipientul și să ștergi urmele de antigel de pe sol, pentru că acesta este toxic în cantități foarte mici, iar o lingură de antigel poate fi fatală pentru companionul dumneavoastră. In cazul în care nu te poți deplasa, poți apela la o ambulanta veterinara, unde un medic veterinar se va deplasa acasă si iți va consulta animalul.
Odată cu venirea frigului e bine ca animalele să fie microcipate sau să aibă o zgardă cu adresa și numărul dumneavoastră de telefon, dat fiind faptul că gheața și zăpada ascund mirosurile după care ei se ghidează în mod normal, iar asta ii face să se piardă.
Lacurile și acumulările de apă sunt un real pericol pentru animalele curioase deoarece ei nu-și dau seama cât de subțire poate fi stratul de gheață, iar dacă acesta cedează sub greutatea animalului dumneavoastră, se pot întâmpla accidente soldate cu hipotermie și chiar moarte.
În orice caz, trebuie să ferim animalele de temperaturile scăzute cu orice preț, iar dacă observați că animalul dumneavoastră tremură, pare agitat, este foarte neliniștit sau din contră, se mișcă greu și pare slăbit, e posibil să sufere de hipotermie sau degerături, în acest caz fiind necesară vizita la un cabinet veterinar pentru normalizarea temperaturii corporale a animalului într-un mod corespunzător.