ANSVSA: „Cadavrele oilor din nava naufragiată nu reprezintă o sursă de contaminare”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Cadavrele oilor din nava eşuată nu pot reprezenta o sursă de contaminare cu spori Bacillus anthracis a apei mării sau a mediului din zona respectivă, precizează reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, într-un comunicat remis marţi.

Aceste precizări vin în urma informaţiilor apărute în spaţiul public referitoare la riscul ca în cadavrele oilor să se dezvolte antrax şi să prezinte o ameninţare pentru sănătatea publică.

„Pentru a fi acceptate la export, toate animalele de la bordul navei au fost certificate clinic sănătoase, în exploataţia de origine, de către un medic veterinar, starea de sănătate fiind confirmată la îmbarcare şi de către medicii veterinari oficiali, din Punctul de Ieşire pentru export, din portul Midia.

Mai mult, având în vedere că originea animalelor este România, acestea sunt vaccinate anual împotriva antraxului (acţiune prevăzută în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, precum şi a tarifelor aferente acestora)”, se menţionează în comunicat.

Conform sursei mai sus citate, este exclus riscul apariţiei antraxului cât timp în cadrul vasului nu au fost descoperite animale cu forme clinice de antrax şi cadavre ale oilor moarte de antrax.

„În cazul ipotetic în care ar fi existat animale bolnave clinic de antrax şi care au murit din cauza antraxului, în cadavrele nedeschise, forma vegetativă a bacteriei Bacillus anthracis rezistă câteva zile, după care este distrusă de flora de putrefacţie.
Condiţia ca forma vegetativă a bacteriei Bacillus anthracis (agentul patogen al antraxului) să se transforme în spori, care reprezintă forma de rezistenţă a bacteriei în natură şi respectiv, de contaminare a altor animale, a omului a mediului etc. este ca acele cadavre să se deschidă în interval de 2- 3 zile pe sol, în condiţii de uscăciune astfel încât forma vegetativă să vină în contact cu oxigenul atmosferic şi să sporuleze”, explică reprezentanţii autorităţii.

Aceştia precizează că, şi dacă rămân cadavre presupuse ale unor animale bolnave de antrax în apa mării, acestea nu prezintă un pericol de contaminare, deoarece în mediul respectiv nu există oxigenul atmosferic necesar sporulării, iar forma vegetativă este eliminată de flora de putrefacţie şi de mediul salin.

Antraxul sau cărbunele sau dalac este o boală infecţioasă produsă de Bacillus anthracis, boala este o zoonoză (boală comună omului şi animalelor, fiind întâlnită mai frecvent la paricopitate ( bovine, caprine, ovine). Nişa ecologică a acestei bacterii este reprezentată de sol, motiv pentru care infecţia cu antrax este considerate „boală telurică”.

Pe data de 24 noiembrie, Nava Queen Hind, sub pavilion Palau, încărcată cu 14.600 de oi şi având un echipaj de 22 de marinari de naţionalitate siriană, s-a scufundat parţial pe bordul drept, în portul Midia, după ce a plecat de la cheu.