Atac antiucrainean sau atentat antiromânesc?

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Începând de ieri, în mod legitim ne putem pune această întrebare atunci când ne referim la cele trei lovituri executate de drone ale unei puteri încă neidentificate asupra tancului de GPL încărcat cu 3.790 de tone de propan, tanc care fusese încărcat în Alexandria, Egipt, și destinat portului ucrainean Reni. Întrucât gravul incident a avut loc în zona economică exclusivă a României, care se întinde până la 200 de mile marine de coastă, și ținând cont de reglementările de ultimă oră ale NATO, se pune în mod legitim problema dacă, într-o asemenea situație, pentru început, desigur, doar în principiu, nu ar putea fi activat articolul 4 din Tratatul NATO, urmând eventual activarea articolului 5.

Într-o reacție la cald, pe un important canal de televiziune de știri, am susținut că un atac de o asemenea intensitate asupra unei nave care transporta produse explozibile nu ar fi putut fi executat decât cu ajutorul unor drone bine dirijate. Unul dintre personajele prezente în platou, care sugera că ar fi un fin cunoscător al chestiunilor militare, m-a pus prompt la punct, susținând că nu a fost vorba de drone, ci de o mină rătăcită. Realitatea însă îl contrazice și îmi dă mie dreptate. Marinarii salvați de pe vasul lovit au afirmat că au auzit zgomote puternice – pe care nu le produc minele, ci doar dronele – și că a existat nu doar o singură lovitură, ci trei lovituri succesive. Le atrag atenția celor care se cred specialiști militari că este imposibil ca trei mine rătăcite să explodeze una după alta într-un interval scurt de timp, lovind un vas care transportă o încărcătură de o asemenea importanță. Acum, fiind clar că vorbim despre nu una, ci despre trei drone, este la fel de clar că ele au fost dirijate în mod intenționat împotriva navei cu destinația Ucraina, portul Reni. Este greu, dacă nu imposibil, de presupus că aceste drone ar fi fost dirijate chiar de către ucraineni, cum s-a întâmplat în atentatul pus la cale în portul Constanța, împotriva Oil Terminal. Avem mai degrabă de-a face cu drone aparținând Federației Ruse. În oricare dintre ipoteze ne-am afla însă, este cert că, până în prezent, așa cum s-a mai întâmplat și în alte incidente grave de acest fel, specialiștii din Ministerul Apărării s-au dovedit incapabili să obțină și să furnizeze opiniei publice și decidenților politici informații cât de cât concludente asupra provenienței acestor drone. Informații indispensabile pentru luarea măsurilor necesare, pentru ca asemenea incidente să nu mai aibă loc. Iar mai jos voi explica de ce.

Este adevărat că atacul nu s-a produs în interiorul apelor teritoriale românești, ci într-o zonă care permite libera și necenzurata circulație a navelor comerciale. În același timp însă, chiar dacă suveranitatea României nu se întinde dincolo de cele 12 mile marine măsurate de la țărm, trebuie remarcat că avem de-a face și cu o zonă mai vastă, care are un alt statut: zona economică exclusivă, care se întinde pe o distanță de 200 de mile de la țărm. Conform legislației internaționale, în asemenea zone economice exclusive nu sunt permise operațiuni militare ale altor state și, cu atât mai puțin, atacuri cu drone. Și tocmai de aceea statutul NATO a fost modificat, iar un stat supus unui asemenea incident intenționat, desigur, prezentând probele necesare, are posibilitatea și dreptul de a activa articolul 4 al Tratatului NATO, care presupune consultarea statelor membre, după care – e adevărat, la limită – ar putea fi activat și articolul 5, ca răspuns la o agresiune împotriva unui stat NATO.

Detaliile de mai sus nu sunt deloc întâmplătoare. E adevărat că, la mare distanță de locul incidentului, dar tot în interiorul zonei economice exclusive, există Neptun Deep, zonă în care România exploatează zăcămintele de gaz din platoul continental al Mării Negre. Dacă zilele trecute am avut de-a face cu un incident-test, după această tatonare nu ar fi de mirare să fie pus la cale un atac mult mai grav în proximitatea platformei de exploatare de la Neptun Deep. Situația este agravată de două elemente. În primul rând, de faptul că, fără a consulta în prealabil și fără a obține aprobarea Parlamentului, Nicușor Dan a semnat cu Volodimir Zelenskiy un acord de parteneriat strategic între România și Ucraina, care ne poate transforma oricând într-o țintă „legitimă” și, pe de altă parte, după numirea noului premier al Ucrainei, care a fost manager al unei importante companii cu același profil ca și OMV Petrom, există teama că acesta își va pune planurile în aplicare, impunând părții române un parteneriat pentru exploatarea zonelor din platoul continental aparținând părții române, în cooperare cu zonele aparținând Ucrainei. Un proiect extrem de periculos pe timp de război, care poate genera alte și alte incidente grave.

Ce face Ministerul Apărării? Doarme? Sau face investigații? Și, dacă da, ce detalii ne oferă legate de gravul incident din Marea Neagră și de proveniența celor trei drone care l-au provocat?