În data de 7 mai 1937, la Iași, trecea la cele veșnice George Topîrceanu, poet, prozator, memorialist, publicist și traducător român, membru corespondent al Academiei Române. În semn de apreciere și recunoștință pentru această personalitate emblematică a literaturii române, Ateneul Național din Iași a restaurat mormântul-monument istoric al scriitorului, aflat în Cimitirul Eternitatea. Ceremonia de resfințire a mormântului va avea loc vineri, 7 mai 2021, de la ora 15:00.
„Proiectul Ateneului Național din Iași care vizează restaurarea mormintelor – monumente istorice, din Cimitirul Eternitatea, nu ar putea continua fără sprijinul Primăriei Municipiului Iași, al Direcției Județene pentru Cultură Iași și fără implicarea artistului ieșean, Ciprian Stratulat. Le mulțumim, pe această cale, pentru susținerea arătată ideii noastre. Vineri, 7 mai, ne îndreptăm atenția către marele poet George Topîrceanu.”, a declarat Andrei Apreotesei, managerul instituției.
George Topîrceanu și legătura sa cu Iașul
Apropiat de Garabet Ibrăileanu, face parte din redacția Revistei „Viața Românească” din Iași, începând din 1911, an în care se și stabilește la Iași. Secretar de redacție, apoi redactor șef alături de G. Ibrăileanu, George Topîrceanu își publică în revista ieșeană cea mai mare parte a operei. De Iași îl leagă și conducerea revistelor „Însemnări literare” (din 1919) și „Însemnări ieșene” (din 1936), alături de Mihail Sadoveanu, dar și funcțiile pe care le-a deținut ca inspector general al teatrelor și, provizoriu, director al Teatrului Național din Iași. În 1926 primește Premiul Național pentru poezie, iar la 28 mai 1936 devine membru corespondent al Academiei Române.
După Coșbuc și înainte de Arghezi, Topîrceanu este și un minunat autor de versuri, deopotrivă instructive și amuzante, pentru copii. Indiferent dacă au aspect de fabulă (de obicei, paradoxală) ori de simplă fantezie pe teme naturale, poezii precum „Balada unui greier mic”, „La Paști”, „Un duel” și altele nu pot lipsi din manualele pentru clasele primare. Câteodată, mai rar, baladele lui Topârceanu trezesc emoții până și adulților, hîrșiți în ale poeziei, mai bine zis le readuc în minte emoții încercate pe când deprindeau abecedarul literar. Este la Topîrceanu un umor artistic de o atât de bună calitate, încât ne place să ne punem din nou în pielea adolescenților care eram pe când ne lăsau literalmente cu gura căscată comparațiile poetului, invenția nesecată de imagini (…), sentimentalismul picurat cu pipeta, agilitățile ritmice sau noutatea rimelor>>, scrie criticul literar Nicolae Manolescu în „Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură”.