Un psiholog explică părinților cum să gestioneze stresul cauzat de simularea pentru Evaluarea Națională. „O notă poate măsura un test, dar nu poate măsura un copil”

Astăzi, 16 aprilie 2026, încep simulările pentru Evaluarea Națională la clasa a VIII-a, iar psihologii avertizează că această perioadă poate deveni extrem de stresantă pentru copii, mai ales atunci când părinții nu știu să gestioneze rezultatele mai puțin bune. Unul dintre cele mai importante sfaturi pentru părinți este să nu transforme o notă într-un indicator al valorii copilului și să încerce să îl ajute să obțină rezultate mai bune, fără a-l critica.

Psihologii explică cât de stresantă poate deveni simularea Evaluării Naționale

Elevii de clasa a VIII-a din întreaga Românie susțin, în aceste zile, simulările pentru Evaluarea Națională, un moment important în pregătirea pentru examenul din vară. Pentru mulți dintre ei, simularea reprezintă prima confruntare reală cu presiunea unui examen, care, în percepția lor, le poate influența parcursul educațional.

Deși pentru adulți simulările sunt un exercițiu de pregătire, pentru copii pot avea o încărcătură emoțională mult mai mare.

Psihologul Alina Romaniuc atrage atenția că, din punct de vedere psihologic, problema nu este nota în sine, ci semnificația pe care elevul ajunge să o atribuie acesteia.

„Pentru mulți adulți, o simulare este doar un exercițiu înaintea examenului real. Pentru copii, însă, ea poate deveni o experiență încărcată emoțional, uneori percepută ca o judecată asupra propriei valori. Din perspectiva psihologică, problema nu este nota în sine, ci semnificația pe care copilul ajunge să o atribuie acelei note”, a explicat specialistul pentru reporterii BZI.

10:21

FOTO Cum se calculează media de admitere la liceu? Iată ce trebuie să cunoască elevii despre Evaluarea Națională din 2026

02:00

Concurs cu premii de 5.400 de lei, organizat de Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” din Iași, cu ocazia „Zilei Mondiale a Apei”

În perioada adolescenței, copiii își construiesc identitatea în mare parte prin feedbackul primit de la adulți, părinți, profesori și mediul social. În acest context, notele pot fi interpretate nu doar ca indicatori ai nivelului de învățare, ci ca indicatori ai valorii personale, conform psihologului.

Aceasta se poate manifesta prin anxietate înainte de examene, frica de a greși, perfecționism excesiv sau chiar evitarea situațiilor de evaluare.

„În unele cazuri, copiii ajung să creadă că o notă mică înseamnă că sunt mai puțin inteligenți sau că își dezamăgesc părinții”, a adăugat psihologul.

Copiii sunt afectați de rezultatele slabe

Pentru un elev de 14-15 ani, Evaluarea Națională este adesea percepută ca un moment decisiv.

„Creierul adolescentului este însă într-o etapă de dezvoltare în care sistemele emoționale reacționează mai intens la presiune și la teama de eșec. Astfel, chiar și copiii bine pregătiți pot experimenta blocaje în timpul testului, dificultăți de concentrare, senzația că «au uitat tot», somatizări (dureri de cap, dureri de stomac, insomnie). Aceste reacții nu indică lipsă de pregătire, ci sunt reacții normale ale organismului la stres”, a mai spus psihologul Alina Romaniuc.

Psihologii atrag atenția asupra unei greșeli frecvente a părintelui, și anume transformarea notei într-un verdict asupra copilului.

„Una dintre cele mai frecvente erori este «transformarea notei într-un verdict». Mesaje precum «trebuia să iei mai mult», «cu nota asta nu intri nicăieri» pot avea un impact psihologic mult mai mare decât ne imaginăm. Copilul nu aude doar o observație despre performanță. El poate auzi: «Nu sunt suficient de bun». În timp, astfel de mesaje pot afecta încrederea în sine și motivația pentru învățare”, a explicat psihologul.

Specialistul a oferit câteva sfaturi pe care părinții ar trebui să le urmeze în perioada aceasta, astfel încât să nu pună prea multă presiune pe copii și, mai ales, să le ofere încredere înainte de examen.

„Rolul părinților nu este să elimine emoțiile copilului, ci să îl ajute să le gestioneze. Nota este un feedback despre nivelul de pregătire, nu despre valoarea copilului. În loc de «ai luat doar 7», se poate spune: «Hai să vedem ce putem învăța din rezultatul acesta». Copilul are nevoie să audă că este normal să fie emoționat. Mesaje utile: «Este normal să ai emoții înainte de examene», «Emoțiile apar atunci când ne pasă de ceea ce facem». Concentrați-vă pe proces, nu doar pe rezultat. Motivația sănătoasă se construiește prin aprecierea efortului: «Pregătirea ta este importantă, nu doar nota. O notă poate măsura un test, dar nu poate măsura un copil». De asemenea, foarte important este să se evite și comparațiile cu alți copii, deoarece acestea pot amplifica sentimentul de insuficiență. Fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare”, a mai spus specialistul.

Părinții trebuie să fie atenți la emoțiile copiilor

În această perioadă, părinții ar trebui să fie atenți la schimbările de comportament. Printre semnele care pot indica un nivel ridicat de stres se numără iritabilitatea crescută, dificultățile de somn, frica frecvent exprimată față de examene, evitarea discuțiilor despre școală sau apariția unor simptome fizice fără cauză medicală, precum durerile de cap sau de stomac.

Dacă aceste manifestări persistă, copilul are nevoie în primul rând de sprijin emoțional, nu de presiune suplimentară.

Specialiștii subliniază că examenele sunt doar etape într-un parcurs educațional mai lung și nu definesc valoarea unei persoane.

„Simulările și examenele nu definesc cine suntem ca persoane. Ele sunt doar momente de evaluare într-un parcurs mult mai lung. În viață, succesul depinde de multe alte abilități: perseverență, capacitatea de a învăța din greșeli, flexibilitate și adaptare”, a precizat psihologul clinician pentru copii.

Astfel, psihologul a explicat în ce fel sunt elevii afectați de rezultatele obținute la simularea Evaluării Naționale și cum ar putea părinții să le ofere sprijin în această perioadă stresantă.