Av. Eurodeputat Diana Iovanovici-Șoșoacă cere transparență în gestionarea focarelor de variolă ovină și pesta micilor rumegătoare

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Variola ovină și caprină și pesta micilor rumegătoare sunt boli virale grave pentru animale și pentru economia fermelor, dar nu se transmit la om. Combaterea lor este necesară. Izolarea animalelor suspecte, oprirea temporară a mișcărilor, dezinfecția, ancheta epidemiologică și diagnosticul rapid pot salva efective întregi și pot proteja exporturile României.
Acceptarea măsurilor sanitare necesare nu înseamnă însă renunțarea la drepturile fermierului. Protejarea sănătății animalelor nu poate justifica recoltări anonime, probe nesigilate, documente incomplete, diagnostice neexplicate, evaluări arbitrare sau uciderea unor efective fără acte și fără despăgubirea integrală prevăzută de lege.
Poziția noastră este clară:
— nu negăm existența bolilor;
— nu încurajăm ascunderea animalelor bolnave, transporturile clandestine sau încălcarea carantinei;
— nu vom împiedica aplicarea măsurilor sanitare legal dispuse;
— dar nu vom accepta ca suspiciunea să fie prezentată drept diagnostic confirmat și nici ca urgența să fie folosită pentru înlăturarea procedurilor, trasabilității și răspunderii autorităților.
Apariția unor focare la distanțe atât de mari este destul de greu de explicat, totuși nu poate justifica prin ea însăși, nici răspândirea naturală continuă a bolii dar nici existența unei fraude. Distanțele pot fi explicate prin transporturi de animale, centre de colectare, mijloace de transport contaminate, persoane, echipamente, comerț ilegal sau alte legături epidemiologice. Dar tocmai această dispersie obligă autoritățile să prezinte pentru fiecare focar o anchetă epidemiologică serioasă, documentată și transparentă: originea probabilă, traseul animalelor, contactele, mijloacele de transport și legătura cu alte exploatații. O simplă hartă cu puncte îndepărtate este neconvingătoare și nu poate înlocui această demonstrație.
CE TREBUIE SĂ ȘTIE FIECARE FERMIER DESPRE DIAGNOSTIC
Semnele clinice observate de medic reprezintă o suspiciune, nu confirmarea definitivă a focarului.
Pentru variola ovină și caprină, probele prioritare sunt crustele recoltate din cel puțin două zone, biopsiile din noduli, tampoanele nazale sau bucale, sângele cu EDTA și, la animalele moarte, anumite organe. Confirmarea focarului primar se realizează la Laboratorul Național de Referință din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, în principal prin PCR.
Pentru pesta micilor rumegătoare, confirmarea infecției active se face în principal prin RT-PCR din tampoane nazale sau oculare ori din organe recoltate de la animalele moarte.
Serul este folosit, de regulă, pentru identificarea anticorpilor. Anticorpii pot arăta că animalul a fost expus, infectat anterior sau vaccinat, dar nu demonstrează întotdeauna, singuri, existența unei infecții active în acel moment. Dacă vi se spune doar că „serul a ieșit pozitiv”, întrebați în scris:
— ce anume s-a identificat: anticorpi sau material genetic viral?
— prin ce metodă?
— din ce probă?
— de la ce animal?
— în ce laborator?
— rezultatul a fost repetat și confirmat?
PCR și RT-PCR sunt metode foarte precise, dar nicio analiză nu este absolut infailibilă. Pot apărea erori prin recoltare necorespunzătoare, etichetare greșită, inversarea probelor, contaminare, transport necorespunzător sau interpretarea unui rezultat aflat la limita de detecție. De aceea, certitudinea nu este dată numai de aparatul de laborator, ci de întregul lanț dintre animal și buletinul de analiză.
CE TREBUIE SĂ FACEȚI LA RECOLTAREA PROBELOR
Nu vă opuneți fizic controlului și nu refuzați arbitrar recoltarea. Fiți însă prezenți și cereți ca fiecare operațiune să fie documentată.
Solicitați:
— identificarea fiecărui animal prin numărul crotaliei;
— consemnarea exploatației, datei, orei și locului recoltării;
— menționarea exactă a tipului și cantității fiecărei probe;
— etichetarea individuală a recipientelor;
— sigilarea acestora și înscrierea numerelor sigiliilor în procesul-verbal;
— identificarea și semnătura persoanei care a recoltat;
— consemnarea persoanelor prezente;
— o copie a procesului-verbal și a cererii de analiză;
— păstrarea, dacă este tehnic posibil, a unei cantități suficiente pentru o a doua opinie de expert.
Fotografiați, în măsura în care operațiunea nu este împiedicată, crotalia animalului, leziunea, recipientul etichetat și numărul sigiliului. Nu păstrați personal în fermă probe potențial infectante; ele trebuie conservate și manipulate sub control sanitar-veterinar.
Dacă observați o neregulă, nu semnați un document inexact fără observații. Scrieți înaintea semnăturii:
„Semnez cu obiecțiuni. Nu au fost consemnate următoarele elemente: …”
Descrieți concret problema. Nu scrieți doar „nu sunt de acord”.

DREPTUL LA A DOUA OPINIE
Articolul 35 din Regulamentul Uniunii Europene nr. 2017/625 recunoaște fermierului dreptul, pe cheltuiala sa, la o a doua opinie de expert privind recoltarea, analiza, testul sau diagnosticul.
Cererea trebuie formulată imediat, preferabil chiar în momentul recoltării:
„Solicit, în temeiul articolului 35 din Regulamentul (UE) 2017/625, recoltarea unei cantități suficiente și conservarea sigilată a unei alicote pentru o a doua opinie de expert, precum și consemnarea completă a identificării animalelor, probelor și numerelor de sigiliu.”
A doua opinie poate cuprinde:
— verificarea documentelor și a lanțului de custodie;
— repetarea testului din proba originală;
— o nouă extracție a materialului genetic;
— folosirea unei alte gene-țintă;
— secvențierea materialului viral;
— analiza într-un alt laborator oficial, dacă procedura și situația tehnică permit;
— recoltarea unor probe noi, înainte de uciderea animalelor, dacă mai este posibil.
Autoritatea poate refuza recoltarea unei cantități suplimentare numai dacă aceasta nu este relevantă, adecvată ori tehnic posibilă, dar trebuie să informeze în scris fermierul despre imposibilitate.
Cererea unei a doua opinii nu suspendă automat măsurile sanitare urgente. Tocmai de aceea ea trebuie formulată imediat, înainte ca probele să fie consumate, distruse sau să nu mai poată fi recoltate din nou.
CE DOCUMENTE TREBUIE SOLICITATE DUPĂ PRIMIREA REZULTATULUI
Cereți în scris:
— procesul-verbal de recoltare;
— cererea de analiză și inventarul probelor;
— dovada predării și recepției în laborator;
— starea recipientelor și a sigiliilor la recepție;
— numărul unic atribuit probei în laborator;
— buletinul complet de analiză;
— metoda folosită și laboratorul care a efectuat analiza;
— valorile tehnice ale testului, inclusiv valoarea Ct, dacă este PCR;
— rezultatele controalelor pozitiv, negativ și intern;
— precizarea dacă analiza a fost repetată și dacă s-a făcut o nouă extracție;
— confirmarea Laboratorului Național de Referință, atunci când aceasta este obligatorie;
— decizia DSVSA de declarare a focarului;
— ancheta epidemiologică;
— inventarul animalelor și decizia de ucidere;
— procesul-verbal de evaluare în vederea despăgubirii.
Un singur rezultat slab, provenit dintr-o probă insuficient identificată, nu are aceeași forță ca un rezultat PCR clar, repetat după o nouă extracție, obținut din probe corespunzătoare, de la mai multe animale cu semne compatibile și confirmat de laboratorul competent.
DREPTUL LA DESPĂGUBIRE
Dacă animalele sunt ucise, tăiate sau altfel afectate prin măsuri dispuse pentru lichidarea unui focar, proprietarul are dreptul la despăgubire în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 și ale Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009.
Despăgubirea se stabilește, în principiu, la valoarea de înlocuire, raportată la prețul pieței la data lichidării focarului, ținând seama de categoria, rasa, vârsta, sexul, greutatea, starea fiziologică, valoarea zootehnică și productivitatea animalului.
Nu acceptați evaluări globale și neverificabile. Cereți:
— inventarierea individuală sau completă a efectivului;
— menționarea crotaliilor și a categoriei fiecărui animal;
— consemnarea animalelor de reproducție, a berbecilor și țapilor de valoare, a femelelor gestante și a performanțelor productive;
— fotografii și documente privind rasa, genealogia, producția și valoarea de piață;
— copia procesului-verbal de evaluare;
— înscrierea obiecțiunilor privind subevaluarea înainte de semnare.
Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat, prin Decizia nr. 3.562 din 19 iunie 2025, articolul 4 alineatul (4) și articolul 8 din Hotărârea Guvernului nr. 1.214/2009, texte care permiteau excluderi foarte largi de la despăgubire. Autoritatea nu mai poate invoca automat aceste dispoziții anulate pentru a refuza plata. Orice refuz trebuie comunicat în scris, motivat concret și întemeiat pe o normă în vigoare.
Dacă despăgubirea este refuzată, subevaluată sau întârziată nejustificat, cereți decizia scrisă. Aceasta poate fi contestată administrativ și, după caz, în contencios administrativ. Nu vă mulțumiți cu afirmația verbală că „nu sunt bani” sau că „nu vă încadrați”.
CE FACEM DACĂ EXISTĂ SUSPICIUNI PRIVIND PROBELE
Dacă numărul crotaliei este greșit, sigiliul lipsește, orele nu corespund, numărul probelor diferă sau traseul lor nu poate fi reconstituit, cereți imediat:
— conservarea probei reziduale și a extractului genetic;
— păstrarea registrelor de recoltare, transport și laborator;
— păstrarea evidențelor informatice și a istoricului modificărilor;
— verificarea internă a lanțului de custodie;
— o a doua opinie de expert;
— comunicarea tuturor documentelor din dosarul focarului.
Frauda nu trebuie afirmată fără probe, dar nici suspiciunea documentată nu trebuie abandonată. Diferențele dintre acte, sigilii, crotalii și evidențele laboratorului trebuie strânse și prezentate unui medic veterinar expert și unui avocat. Dacă apar indicii concrete de substituire, falsificare sau abuz, pot fi sesizate conducerea DSVSA, ANSVSA, organismul de acreditare, instanța și, după caz, organele de urmărire penală.
APELUL NOSTRU
Anunțați imediat îmbolnăvirile și mortalitățile. Nu deplasați animale din exploatații suspecte. Nu cumpărați animale fără documente. Nu ascundeți simptomele și nu încălcați carantina. Aceste acțiuni pot răspândi boala și pot distruge munca tuturor crescătorilor.
În același timp, cereți legalitate, transparență și răspundere:
Nicio probă fără identificare.
Nicio recoltare fără proces-verbal.
Niciun recipient fără etichetă și trasabilitate.
Niciun diagnostic fără metodă și laborator competent.
Nicio ucidere fără decizie, inventar și evaluare.
Nicio despăgubire stabilită arbitrar.
Niciun refuz comunicat numai verbal.
Nu suntem împotriva combaterii bolilor. Suntem pentru combaterea lor competentă, proporțională și verificabilă. Fermierul corect trebuie protejat atât împotriva bolii, cât și împotriva neglijenței, arbitrariului și abuzului administrativ.
Respectăm măsurile legale, cerem probe pentru fiecare acuzație și vom apăra dreptul fiecărui crescător la proprietate, la un diagnostic verificabil și la o despăgubire dreaptă.

NOTA:
ANSVSA – Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
DSVSA – Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
IDSA – Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală
PCR – reacția de polimerizare în lanț
PCR în timp real – reacția de polimerizare în lanț monitorizată în timp real
RT-PCR în timp real – reacția de polimerizare în lanț cu transcripție inversă, monitorizată în timp real
EDTA – acid etilendiaminotetraacetic, substanță anticoagulantă folosită pentru conservarea sângelui integral MESAJ CĂTRE CRESCĂTORII DE OVINE ȘI CAPRINE