Avertismentul specialiștilor! Ce se întâmplă cu membrii din consiliile de administrație: „Următorul pas ar trebui să fie ceea ce noi am ocolit în ultimii 35 de ani”

Membrii consiliilor de administrație, dar și președinții acestora, ar putea rămâne fără salariile nesimțite. O propunere din al doilea pachet de măsuri fiscale ar trebui adoptată și aplicată cât mai repede, spun specialiștii în economie

Deși contextul economic din România este unul dezastruos, în continuare, banii publici sunt folosiți pentru plata salariilor uriașe ale directorilor și membrilor din consiliile de administrație din companiile de stat. Dacă vor fi adoptate propunerile privind reducerea numărului de membri în structurile de conducere și plafonarea indemnizațiilor, dar și reducerea companiilor de stat de la 1.400 la 200, salariile nesimțite ale bugetarilor de lux care căpușează statul vor scădea semnificativ. În România există sute de exemple de astfel de salarii, care nu au niciun fel de justificare. Specialiștii în economie sunt de părere că măsurile propuse de Guvernul Bolojan ar trebui aplicate cât mai repede.

Membrii din consiliile de administrație rămân fără salariile uriașe

Economistul Dan Chirleșan, conf. univ. dr. în cadrul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor (UAIC) Iași, explică faptul că măsurile din al doilea pachet privind reducerea deficitului bugetar sunt binevenite. Specialistul face comparații între consiliile de administrație de la companiile de stat și cele private.

„Dacă vorbim de al doilea pachet pe care Guvernul Bolojan l-a pregătit, după primul venit ca o necesitate, cu o parte de creșteri de taxe și reducerea unor prime, al doilea pachet e mai profund. Reacțiile piețelor financiare și a Comisiei Europene după primul pachet sunt cât se poate de pozitive. Am observat că participarea benevolă a unui antreprenor în consiliul lui de administrație produce efecte multiplicatoare. Ne uităm la două firme mari din Moldova, Dedeman sau UMB-ul, care realizează prosperitate la nivelul întregii națiuni. Dar cei care sunt în CA-urile acestor firme nu își dau 27.000 de euro pe lună, sau participațiuni de luare a deciziilor la ședințele CA, și sunt mult mai atenți la remunerarea angajaților”, explică economistul din Iași. Specialistul a explicat și ce se întâmplă cu creditele la bănci.

Economist: „În tot acest timp, eu sunt un gândac, extractor de bani nemeritați din bugetul statului”

Economistul susține că ar trebui aplicate măsurile care ar rezolva problema salariilor din consiliile de administrație cât mai repede.

„Următorul pas al reformei fiscale ar trebui să fie ceea ce noi am ocolit în ultimii 35 de ani, reformarea companiilor de stat, care să ducă la eficientizarea acestora, care au acționar majoritar statul și să rezolve problemele actuale. Aceste probleme le vedem, în ultimele 3-4 săptămâni, și aici vorbim de indemnizațiile exagerate, în indicatori de performanță formali. Eu, managerul unei companii, îmi pun indicatori de performanță pentru a lua cei 27.000 de euro, iar dacă în subordinea mea am o scurgere de apă, tot mă calific la acești indicatori. În tot acest timp, eu sunt un gândac, extractor de bani nemeritați din bugetul statului. Statul cum își formează bugetul? Din colectare și din împrumuturi. Colectarea este sub media europeană, iar împrumuturile au fost exagerate, au întrecut o limită. Eu sunt convins că, până la sfârșitul lui iulie, Guvernul Bolojan va trebui să își asume și să treacă prin aceeași procedură a asumării răspunderii a acestui pachet de legi. Odată ce este aprobat, este asumat de Guvern și trecut prin Parlament, devine aplicabil”, mai spune economistul Dan Chirleșan. Pe de altă parte, Pachetul 2 de măsuri fiscale vizează și pensiile judecătorilor.

Marile companii păcălesc statul și nu plătesc taxele și impozitele

Specialistul mai spune că un număr foarte mare de companii încalcă legea flagrant, firme de la care ar putea fi colectate sume importante de la bugetul de stat.

„Frământările sunt legate de o criză bugetară. De bugete se ocupă Guvernul. Dacă această criză se transformă în criză economică, ne preocupă. Am auzit de reformele ce ar trebui să se întâmple, așteptăm să vedem ce va fi. Noi nu reușim, dacă vorbim de TVA, să colectăm această taxă corect. Aș spune că aproape 30 la sută din aproape ceea ce ar trebui să încaseze statul rămâne în rețele oculte. De ce există 2.500 de firme care au acumulat datorii din TVA perceput încasat, dar neachitat la bugetul statului, de 30 de miliarde de euro? Niciun ministru nu a putut spune de ce, nimeni nu poate spune de ce. Există în România o serie de firme care au funcționat în temeiul legii și o altă categorie de firme care au trișat permanent, făcând o formă de înavuțire nemeritată și o concurență neloială”, mai spune economistul din Iași.

Pe de altă parte, membrii consiliilor de administrație, dar și directorii acestora, ar putea rămâne fără salariile nesimțite, dacă va fi aprobată o măsură propusă de Guvernul Bolojan.