Prima pagină » Actualitate » Marian Neacșu propune salarii mai mari pentru șefii companiilor de stat. Majorarea va fi condiționată de performanță
Marian Neacșu propune salarii mai mari pentru șefii companiilor de stat. Majorarea va fi condiționată de performanță

Marian Neacșu propune salarii mai mari pentru șefii companiilor de stat. Majorarea va fi condiționată de performanță

18 nov. 2026, 12:39,
Andreea Ciobanu în Actualitate

Vicepremierul Marian Neacșu susține că managerii companiilor de stat ar trebui să beneficieze de salarii competitive, stabilite în funcție de responsabilități și de rezultatele obținute. Oficialul consideră că reforma societăților publice trebuie să includă criterii clare de performanță și măsuri împotriva numirilor politice în funcțiile de conducere. Neacșu a anunțat că reorganizarea companiilor de stat și reforma administrației ar trebui finalizate până la 15 martie 2027, asumându-și inclusiv demisia în cazul unui eșec.

Reforma companiilor de stat readuce în discuție nivelul salariilor acordate directorilor și modul în care sunt evaluate rezultatele acestora. Vicepremierul Marian Neacșu pledează pentru un sistem de remunerare care să permită atragerea managerilor cu experiență, fără a renunța la exigențele privind eficiența administrării societăților publice. Într-o intervenție la Antena 3 CNN, oficialul a explicat de ce consideră necesară o schimbare a actualei politici salariale și a abordat problema influenței politice asupra numirilor în conducerea întreprinderilor de stat.

Marian Neacșu propune salarii mai mari pentru șefii companiilor de stat

Marian Neacșu consideră că limitarea remunerațiilor pentru funcțiile de conducere din societățile publice poate afecta capacitatea statului de a recruta specialiști cu pregătire și experiență relevante.

Potrivit vicepremierului, diferențele salariale dintre sectorul public și cel privat sunt, în anumite situații, atât de mari încât profesioniștii cu rezultate demonstrate nu sunt motivați să accepte conducerea unor companii deținute de stat.

Oficialul a criticat politica de uniformizare a veniturilor managerilor, aplicată în perioada anterioară, susținând că aceasta nu ține suficient cont de complexitatea activității și de responsabilitățile asociate administrării unor societăți importante.

Neacșu a precizat că această abordare a generat divergențe între el și fostul premier Ilie Bolojan. Vicepremierul a argumentat că nu este realist ca un director al unei mari companii publice să primească lunar o remunerație comparabilă cu venitul obținut într-o singură zi de un manager aflat într-o poziție similară în mediul privat.

În opinia sa, salariile competitive trebuie însă însoțite de o evaluare riguroasă a activității. Astfel, remunerarea conducerii companiilor de stat ar trebui să reflecte performanța managerială, nu doar ocuparea unei funcții de conducere.

O asemenea abordare ar presupune stabilirea unor obiective măsurabile, pe baza cărora să poată fi analizate eficiența administrării și rezultatele economice ale societăților publice.

Numirile politice în companiile de stat, o problemă recunoscută de vicepremier

Un alt aspect sensibil al reformei îl reprezintă procedurile prin care sunt desemnați directorii și membrii structurilor de conducere ale întreprinderilor publice.

Întrebat despre posibilitatea ca funcțiile importante să fie ocupate în continuare de persoane susținute politic, în detrimentul candidaților competenți, Marian Neacșu a recunoscut existența unor practici care afectează selecția managerilor.

Vicepremierul a atras atenția în special asupra conducerilor interimare, unde consideră că există un risc mai ridicat de promovare pe baza relațiilor personale sau politice.

În acest context, oficialul a afirmat că schimbările intervenite după ieșirea PSD de la guvernare, în luna mai, nu au eliminat fenomenul, ci au favorizat alte cercuri de influență.

Neacșu a susținut că astfel de practici trebuie să înceteze, subliniind necesitatea unei selecții bazate pe competență profesională și capacitate managerială.

Problema numirilor politice rămâne, astfel, una dintre provocările reformei companiilor de stat. Stabilirea unor salarii atractive nu poate garanta, de una singură, îmbunătățirea administrării societăților publice dacă procedurile de recrutare și evaluare nu sunt transparente și credibile.

Termen limită pentru reforma companiilor de stat

Marian Neacșu a prezentat și termenul până la care ar urma să fie încheiate schimbările pregătite la nivel guvernamental. Potrivit declarațiilor sale, 15 martie 2027 este data-limită pentru finalizarea reformei companiilor de stat și a reformei administrației publice.

Calendarul anunțat presupune realizarea unor modificări care vizează atât organizarea și conducerea societăților deținute de stat, cât și funcționarea aparatului administrativ.

Vicepremierul a fost întrebat și despre consecințele unui eventual eșec al procesului de reorganizare. Acesta a declarat că își asumă responsabilitatea pentru rezultatele reformei și că este pregătit să demisioneze din funcția de viceprim-ministru dacă obiectivele propuse nu vor fi îndeplinite.

Angajamentul exprimat de Marian Neacșu pune presiune asupra calendarului de implementare, într-un domeniu în care schimbările structurale sunt adesea dificile și controversate.

În perioada următoare, eficiența măsurilor anunțate va depinde de modul în care vor fi definite criteriile de performanță, de transparența selecției managerilor și de capacitatea autorităților de a aplica regulile în mod consecvent.

Donație lunară
Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Alătură-te comunității noastre de susținători
Donația ta lunară ne ajută să planificăm și să continuăm să informăm corect și echidistant
Donație singulară
Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Contribuția ta face diferența
Ne ajuți să rămânem independenți și să aducem informații de care ai nevoie
Articol recomandat
Gheorghe Mărmureanu, avertisment despre următorul cutremur major din România. Ce spune despre Vrancea și riscul unui seism devastator
Cutremurul de 5,7 grade produs în Vrancea a readus în atenție riscul seismic din România. Gheorghe Mărmureanu susține că un seism major nu este așteptat în perioada imediat următoare, însă avertizează asupra zonelor care ar putea fi afectate în cazul unei mișcări puternice. Seismul produs miercuri dimineață, 18 noiembrie, în zona Vrancea, a fost resimțit […]
Gheorghe Mărmureanu, avertisment despre următorul cutremur major din România. Ce spune despre Vrancea și riscul unui seism devastator

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

BZI - Editia Digitală - pdf
18 noiembrie 2026
18 noiembrie 2026