Avocatul lui Viorel Pașca dezvăluie motivarea CAB împotriva arestării preventive a bihoreanului: ”A fost formulată fără să existe dovezi”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Răvan Doseanu, avocatul lui Viorel Pașca, a publicat vineri, 31 iulie, motivarea Curții de Apel București pentru respingerea arestării preventive a lui Pașca, cerută de DIICOT. Din motivarea CAB reiese că nu s-au întrunit elementele legale pentru confirmarea acuzațiilor de grup infracțional organizat și trafic de persoane.

„Motivare zdrobitoare a Curții de Apel București pentru respingerea totală a propunerii de arestare preventivă formulată față de Viorel Pasca, soția acestuia, cei trei fii și Delia Păcală. Curtea de Apel a reținut că arestarea preventivă a fost formulată FĂRĂ SĂ EXISTE PROBE pentru reținerea tipicității pentru cele două infracțiuni pentru care s-a solicitat arestarea preventivă (GIO – grup infracțional organizat și trafic de persoane – 210 pretinse victime neidentificate)”, a scris Răzvan Doseanu, avocatul lui Viorel Pașca, pe Facebook.

De ce a luat CAB această hotărâre

Odată cu publicarea motivării CAB, Doseanu și-a îndemnat urmăritorii să nu scrie mesaje jignitoare la adresa DIICOT sau a unor persoane fizice.

„În continuare arăt că respect DIICOT și susțin că DIICOT este o unitate de elită cu mulți procurori profesioniști, însă în acest dosar se pare că s-au întâmplat lucruri greu de înțeles din punct de vedere juridic… Vă rog să nu scrieți mesaje jignitoare la adresa unor persoane fizice sau autorități”, a mai spus avocatul.

23:40, 07 Aug 2026

FOTO Doi tineri de 20 de ani, găsiți morți după ce au dispărut fără urmă. Ce s-ar fi întâmplat

20:10, 07 Aug 2026

FOTO Noi detalii oferite de fosta soție a lui Cătălin Avramescu. „A agresat-o fizic, a trântit-o de pat, a strâns-o de gât și a amenințat-o cu un cuțit”

Raționamentul central al Curții, publicat de avocatul Răzvan Doseanu, arată:

„1. Lipsa exploatării/aservirii — restrângerea libertății de mișcare, per se, nu echivalează cu sclavia sau procedeele asemănătoare de aservire cerute de norma penală incidentă (citând jurisprudență CEDO relevantă privind noțiunea de aservire).

2. Analiza financiară infirmă teza îmbogățirii — din suma totală încasată în cca. 68 de luni rezultă o sumă medie lunară per beneficiar insuficientă pentru întreținere, nu generatoare de profit; instanța compară cu o alocare guvernamentală ulterioară destinată relocării persoanelor vulnerabile, ca reper de cost real.

3. Asistență medicală reală existentă — martori din domeniul medical confirmă consultații periodice, tratamente, un număr mare de apeluri la serviciile de urgență; deficiențele identificate sunt puse pe seama lipsei de resurse financiare, nu a însușirii fondurilor.

4. Libertatea de mișcare beneficiarii puteau pleca oricând (proceduri de plecare documentate, transport asigurat la plecare), aspect confirmat inclusiv de un investigator sub acoperire.

5. Demersurile administrative (acte de identitate, desemnare tutori, anchete sociale, deschidere conturi bancare) sunt calificate drept necesități legale normale, nu indicii de trafic.

6. Distincția de alte infracțiuni – Curtea notează explicit că eventuale omisiuni de sesizare privind incidente între pacienți ar putea constitui alte infracțiuni, dar nu pot fundamenta arestarea pentru trafic de persoane.

7. Consecință asupra grupului infracțional organizat— fără indicii temeinice pentru trafic, cade și acuzația de grup infracțional organizat (întemeiată exclusiv pe scopul de exploatare).”