Anul 2020, marcat de pandemia de COVID-19, a însemnat o provocare imensă pentru economia României, şi nu numai. Totuşi, IFN-urile nu au avut un an prost deloc. Nici băncile nu au fost mai prejos, ci au înregistrat o creștere semnificativă în privința creditelor ipotecare.
Criza noului coronavirus, care a afectat o mare parte din piața muncii, a pus în dificultate persoanele dezavantajate, cu venituri scăzute sau care și-au pierdut locul de muncă. Această situație i-a încurajat pe aceștia să solicite credite rapide oferite de instituții financiare nebancare. Spre deosebire de băncile mari, IFN-urile au un proces extraordinar de simplu, astfel încât clientul poate efectua un împrumut într-un timp cât mai scurt, fără să necesite o documentație foarte amplă.
De unde provin aceste creșteri?
Din ce în ce mai mulți români sunt în căutare de credit rapid online, potrivit experților FoxyCredit, care este un serviciu de analiză a diverselor oferte ale IFN-urilor. Credibilitatea românilor crește față de instituțiile bancare – fie ele bancare sau nebancare, în special în rândul tinerilor. Chiar mai importantă decât această credibilitate progresivă este nevoia românilor de a-și menține și dezvolta afacerile. Aceștia au descoperit oportunitățile pe care băncile și IFN-urile le pun la dispoziția cetățenilor. Drept urmare, numeroase instituții financiare nebancare și-au făcut apariția pe piața românească în ultimii ani cu scopul de a răspunde cererii din ce în ce mai mari de credite. Este mai ușor ca niciodată să efectuezi un împrumut rapid online, conform foxycredit.com: În ciuda pandemiei de COVID-19, clienților le-a fost la fel de ușor să obțină creditul necesar, întrucât ei nu au avut nevoie decât de un computer și de o conexiune la internet.
În ceea ce privește situația băncilor, și acestea s-au bucurat de creșteri semnificative. Mai exact, creditele ipotecare înregistrate pe parcursul anului 2020 au crescut cu aproape 10%, apropiindu-se de cifra de la sfârșitul anului 2019, adică 10,5%. Cu alte cuvinte, situația neprevăzută a crizei cauzate de pandemie nu pare să fi influențat foarte mult ritmul de creștere înregistrat de bănci.
Există totuși și un detaliu negativ: în timp ce soldul creditelor în lei a crescut cu aproape 10 miliarde de lei în anul anterior, soldul creditelor în euro s-a aflat în scădere cu în jur de 1,5 miliarde de lei. Mai mult decât atât, creșterea însemnată a împrumuturilor în lei s-a manifestat inclusiv în perioada martie-aprilie-mai, perioadă în care Guvernul impusese starea de urgență.
O posibilă cauză a acestor creșteri este programul guvernamental Noua Casă. Acesta permite clienților cumpărarea unei noi locuințe cu ajutorul unui credit ce poate avea o valoare maximă de 140.000 de euro. Marele beneficiu al acestui nou program este chiar plafonul menționat, fiind de două ori mai mare decât cel al celorlaltor credite oferite de bănci pentru locuințe, lucru care a încurajat clienții să contracteze un astfel de credit pentru noile lor domicilii.
Totuși, trebuie menționat faptul că programul guvernamental Noua Casă a fost valabil începând cu a doua jumătate a anului 2020, așadar ritmul continuu de creștere al creditelor ipotecare valabil pe tot parcursul anului nu se poate justifica strict prin acest nou program.
Influența indicelui ROBOR
Creșterea creditelor ipotecare se poate datora inclusiv faptului că indicele ROBOR a fost în continuă scădere în anul 2020. Acest indice de referință este direct proporțional cu dobânzile percepute de bănci, așadar un indice scăzut poate atrage mai mulți debitori. Indicele ROBOR la 6 luni se afla la 3,26% la începutul anului 2020, în comparație cu finalul anului, când a ajuns la 2,10%.
Un lucru important în privința IFN-urilor este acela că instituțiile financiare nebancare nu urmează acest indice, ci își pot stabili propriile lor dobânzi. Astfel, înainte de a opta pentru creditul unei astfel de instituții, debitorul trebuie să se informeze temeinic cu privire la condițiile de împrumut.