Bătaie de joc din partea Primăriei Iași. Mihai Chirica dă 100 de lei de Paște pentru pensionari

Aproape 12.000 de pensionari din Iași primesc, înainte de Paște, tichete sociale în valoare totală de doar 100 de lei. Suma este considerată de mulți drept o insultă, în condițiile în care prețurile la alimente și utilități au crescut puternic, iar traiul zilnic a devenit tot mai greu.

Măsura este pusă în aplicare de Primăria Iași, prin Direcția de Asistență Socială, și face parte dintr-o campanie care a ajuns la ediția cu numărul 24. În loc să vină cu un sprijin real pentru persoanele vulnerabile, administrația oferă un ajutor simbolic, care acoperă doar o mică parte din cheltuielile de sărbători.

100 de lei pentru pensionarii din Iași

Beneficiarii sunt 11.839 de pensionari din municipiu, ale căror venituri nu depășesc 1.800 de lei pe lună. Ajutorul constă într-un carnet de tichete sociale în valoare de 100 de lei, împărțit în 10 tichete a câte 10 lei fiecare.

În realitate, suma este insuficientă chiar și pentru cumpărăturile de bază. În contextul actual, 100 de lei abia acoperă câteva produse alimentare, fiind departe de a reprezenta un sprijin concret pentru masa de Paște.

Pentru a primi aceste tichete, pensionarii trebuie să fie înregistrați la Casa Județeană de Pensii, să locuiască în Iași și să fie în plată cu luna martie 2024.

Tichetele vor fi distribuite în perioada 30 martie – 29 iunie 2026, între orele 08:30 și 15:30, în mai multe puncte din oraș, în funcție de zona de domiciliu.

Printre locațiile stabilite se numără Căminul de Pensionari „Sfânta Cuvioasă Parascheva” pentru zona Copou, Cantina de Ajutor Social pentru Centru și Gară, Direcția de Asistență Socială pentru Podu Roș și Bularga, dar și centrele de cartier din Nicolina, Păcurari, Tătărași, Alexandru cel Bun și Frumoasa.

În loc să ofere un sprijin adaptat realității economice, administrația locală livrează doar măsuri de imagine. Pentru mulți pensionari, cei 100 de lei nu schimbă cu nimic situația financiară. Într-un context în care costul vieții a crescut constant, iar veniturile multor vârstnici abia acoperă cheltuielile de bază, astfel de ajutoare sunt percepute ca fiind mai degrabă simbolice decât utile.

Programul continuă, însă, an de an, fără modificări semnificative ale valorii sprijinului, în timp ce nevoile reale ale beneficiarilor cresc de la o perioadă la alta.