Curtea Constituțională pronunță decizia privind cererea lui Sorin Grindeanu privind conflictul dintre Guvern și Parlament. Sesizarea vizează Ordonanța de Urgență adoptată de Executiv după votarea moțiunii de cenzură, o mișcare considerată neconstituțională de către liderul social-democrat.
Curtea Constituţională este aşteptată să pronunţe, miercuri, decizia în cazul cererii lui Sorin Grindeanu de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, care se referă la ordonanţa privind programul SAFE, adoptată şi trimisă spre publicare de Cabinetul Bolojan când era interimar, după ce Parlamentul votase moţiunea de cenzură prin care a demis Executivul.
Depășirea atribuțiilor de către Executiv și motivarea pentru conflict constituțional Sorin Grindeanu
Președintele Camerei Deputaților contestă dreptul unui guvern demis de a mai emite ordonanțe de urgență cu valoare de lege primară. În sesizarea înaintată instanței supreme, liderul PSD arată că actul normativ a fost promovat fără a exista o bază legală și democratică validă.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul PSD Sorin Grindeanu, a solicitat CCR să constate că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a fost adoptată şi transmisă în vederea publicării cu depăşirea competenţelor constituţionale ale Guvernului demis prin moţiune de cenzură, ceea ce atrage incompatibilitatea acesteia cu prevederile Constituţiei, obligarea Guvernului de a se abţine de la emiterea oricăror acte normative cu forţă de lege primară.
Sorin Grindeanu arată în cerere că acest conflict juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale ale Guvernului României, distincte, dar convergente prin efectele lor.
În argumentația sa, președintele Camerei Deputaților explică exact cum s-a produs încălcarea Legii Fundamentale de către cabinetul interimar.
Potrivit lui Grindeanu, o problemă o constituie „adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată”.
Suprapunerea cu activitatea legislativă a Parlamentului
A doua problemă semnalată la Curtea Constituțională se referă la ingerința Executivului în proiectele care se aflau deja pe masa de lucru a parlamentarilor. Prin această decizie, Guvernul s-a transformat într-o autoritate paralelă, ignorând principiile constituționale ale loialității instituționale.
Liderul PSD detaliază această imixtiune în atribuțiile exclusive ale Parlamentului României.
A doua conduită pe care Sorin Grindeanu o prezintă este „reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării”.
Pentru reinstaurarea echilibrului instituțional, sesizarea solicită trasarea unor reguli clare pe care Palatul Victoria să le respecte obligatoriu.
„Odată cu soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională, apreciem că este necesar să se dispună conduita la care autorităţile publice implicate trebuie să se conformeze pentru a fi respectate prevederile constituţionale”, se arată în cerere.
Consecințe asupra proiectelor legislative și solicitările finale la CCR
Liderul PSD atrage atenția că lipsa unei decizii de reintrare în cadrul legal blochează inițiativele parlamentare aflate deja pe rol, creând suprapuneri de legi și o profundă instabilitate juridică în sistem.
Complicarea procedurilor parlamentare este descrisă ca o consecință directă a ordonanței contestate.
Continuarea procedurilor parlamentare în legătură cu iniţiativele legislative aflate pe rolul Parlamentului devine lipsită de finalitate practică, întrucât, în absenţa constatării conflictului juridic de natură constituţională, Parlamentul se află în situaţia de a dezbate şi adopta legi privind materii deja reglementate prin actul normativ al unui Guvern demis, fapt care creează incertitudine normativă, insecuritate juridică şi încalcă principiul economiei de mijloace legislative.
Punctând argumentele finale, autorul sesizării reafirmă necesitatea unei intervenții ferme a judecătorilor constituționali.
„Faţă de considerentele expuse, apreciem că cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvernul României este admisibilă”, spune Sorin Grindeanu în document.
În final, judecătorii constituționali trebuie să decidă și modul în care Parlamentul își va relua activitatea legislativă blocată. CCR trebuie să stabilească şi conduita de urmat de autorităţile publice implicate în vederea restabilirii ordinii constituţionale, în sensul constatării că OUG 38/2026 a fost adoptată şi transmisă în vederea publicării cu depăşirea competenţelor constituţionale ale Guvernului demis prin moţiune de cenzură, ceea ce atrage incompatibilitatea acesteia cu prevederile Constituţiei, obligarea Guvernului de a se abţine de la emiterea oricăror acte normative cu forţă de lege primară atât timp cât exercită atribuţiile în regim de administrare curentă a treburilor publice, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie şi recunoaşterea dreptului Parlamentului de a-şi continua procedurile legislative în curs în privinţa materiilor reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026, nestânjenit de efectele unui act normativ adoptat cu încălcarea Legii fundamentale.