Biologia Somnului (27): Uneori, soluția apare când încetăm să o mai căutăm

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În articolul precedent am explorat rolul pe care somnul REM l-ar putea avea în procesarea experiențelor emoționale. Am văzut că, în timpul somnului, creierul poate reactiva și reorganiza amintiri, iar cercetările sugerează că acest proces ar putea contribui la modul în care reacția noastră emoțională față de anumite experiențe se modifică în timp.

În acest articol descoperim o altă posibilă funcție a somnului REM: capacitatea creierului de a crea conexiuni noi între informații și experiențe aparent fără legătură. Ce se întâmplă cu o problemă atunci când încetăm să mai căutăm în mod conștient soluția? Și ar putea libertatea asociativă caracteristică somnului REM să contribuie la apariția unor idei neașteptate?

Vom explora legătura fascinantă dintre somn, vise și creativitate și vom descoperi că, uneori, somnul nu înseamnă o întrerupere a gândirii, ci continuarea ei într-un mod diferit.

Biologia Somnului (27): Uneori, soluția apare când încetăm să o mai căutăm

Ni s-a întâmplat probabil tuturor să încercăm să rezolvăm o problemă fără să ajungem nicăieri. Analizăm aceleași informații, încercăm alte variante, revenim asupra lor, dar soluția continuă să ne scape. Apoi ne oprim, ne îndreptăm atenția spre altceva sau pur și simplu mergem la culcare.

Iar uneori, a doua zi, problema pare diferită. O idee nouă apare aproape spontan sau o legătură pe care nu o observasem înainte devine evidentă.

Ce s-a întâmplat între timp?

Suntem obișnuiți să asociem gândirea cu starea de veghe. Atunci învățăm, analizăm, luăm decizii și căutăm în mod conștient soluții. Somnul pare, prin comparație, o întrerupere a acestei activități.

Cercetările asupra somnului ne oferă însă o perspectivă diferită. În timp ce dormim, creierul continuă să prelucreze informațiile acumulate în timpul zilei, consolidând amintiri, reorganizând informația și stabilind noi legături între experiențe. Iar somnul REM, etapa în care apar multe dintre visele noastre cele mai vii, pare să ofere un context deosebit de interesant pentru formarea unor asocieri neobișnuite.

Când ideile apar în timpul somnului

Legătura dintre somn, vise și creativitate ne fascinează de mult timp.

Paul McCartney a povestit că melodia piesei „Yesterday” i-a apărut în timpul somnului și că, la trezire, s-a grăbit să o reproducă la pian. Keith Richards a relatat, la rândul său, că începutul piesei „(I Canʼt Get No) Satisfaction” a apărut în timpul nopții și a fost înregistrat imediat după trezire.

Și istoria științei păstrează povești asemănătoare. Organizarea tabelului periodic de către Dmitri Mendeleev sau ideile lui August Kekulé despre structura benzenului au fost asociate, în relatări devenite aproape legendare, cu vise sau cu stări aflate la granița dintre somn și veghe.

Aceste povești nu constituie, desigur, dovezi științifice, iar unele dintre ele au fost probabil simplificate de-a lungul timpului. Ele ilustrează însă un fenomen familiar: uneori, o idee nouă pare să apară tocmai după ce încetăm să o mai căutăm în mod conștient. Dar poate cercetarea să explice acest lucru?

Somnul REM și conexiunile neașteptate

Într-un experiment, Matthew Walker și colegii săi au trezit participanții din diferite etape ale somnului și le-au cerut să rezolve anagrame – exerciții în care literele trebuie reorganizate pentru a forma cuvinte.

După trezirea din somnul REM, participanții au rezolvat cu aproximativ 32% mai multe anagrame decât după trezirea din somnul NREM.

Alte cercetări au oferit indicii că somnul REM poate favoriza, în anumite condiții, identificarea unor legături între informații care anterior păreau îndepărtate sau fără legătură între ele.

Această capacitate ar putea reprezenta una dintre cheile relației dintre somn și creativitate.

În timpul zilei, atunci când încercăm să rezolvăm o problemă, tindem să urmăm trasee logice și familiare. Pornim de la ceea ce știm și avansăm, pas cu pas, spre o posibilă soluție. Este un mecanism indispensabil, dar care ne poate menține uneori în interiorul acelorași tipare de gândire.

În timpul somnului, informația poate fi reorganizată într-un mod diferit. Amintirile recente pot fi integrate cu experiențe mai vechi, iar elemente care aparțineau unor contexte aparent fără legătură pot ajunge să fie asociate.

În loc să urmeze întotdeauna traseul cel mai evident dintre două idei, creierul poate explora și conexiuni mai puțin obișnuite. Ar putea acest lucru explica și caracterul neobișnuit al viselor?

În vise, oameni, locuri, experiențe recente și amintiri îndepărtate se combină adesea în moduri surprinzătoare. O persoană din copilărie poate apărea într-un loc vizitat cu doar câteva zile înainte, iar fragmente din experiențe complet diferite pot deveni parte din aceeași poveste.

Din perspectiva logicii cotidiene, aceste combinații par uneori absurde. Dar ele ar putea reflecta, cel puțin parțial, libertatea asociativă caracteristică creierului în timpul somnului REM.

Iar această flexibilitate este interesantă și din perspectiva creativității. O idee originală apare adesea atunci când reușim să descoperim o legătură nouă între lucruri pe care înainte le percepeam separat.

Aceasta nu înseamnă că visele ne vor oferi soluția unei probleme dificile sau că somnul REM este singura etapă a somnului implicată în creativitate. Diferitele etape ale somnului contribuie în moduri distincte la memorie, învățare și reorganizarea informației, iar rolul precis al somnului REM continuă să fie studiat.

Ceea ce devine însă tot mai interesant este ideea că somnul nu reprezintă timp pierdut pentru gândire.

În timpul zilei acumulăm informații, învățăm, observăm, punem întrebări și încercăm să găsim răspunsuri. În timpul somnului, creierul continuă să lucreze cu ceea ce a primit, consolidând și reorganizând informația și, uneori, stabilind conexiuni neașteptate.

Somnul nu înlocuiește gândirea. O continuă într-un alt mod. Poate că, uneori, avem nevoie să ne îndepărtăm de problemă.

Creativitatea nu presupune întotdeauna să insistăm asupra unei probleme până când găsim răspunsul. Uneori, după ce am acumulat informațiile necesare și am analizat suficient o situație, poate fi util să îi oferim creierului timp pentru a lucra cu ele într-un mod diferit.

De aici poate și înțelepciunea expresiei englezești „sleep on it”: să lăsăm o problemă sau o decizie până a doua zi, înainte de a ajunge la o concluzie.

Somnul nu garantează apariția unei soluții. Dar ne amintește că procesul de gândire nu se reduce întotdeauna la efortul conștient pe care îl depunem în fața unei probleme.

Uneori, când ne trezim, piesele par pur și simplu să se așeze altfel.

Creativitatea nu presupune întotdeauna să gândim mai mult. Uneori, avem nevoie și de timp pentru a dormi.

Dr. Bogdan MATEI, medic specialist psihiatru în Franța