Biologia somnului (II): Cum ne influențează ceasul biologic somnul, energia și dispoziția 

Continuăm seria de articole dedicate biologiei somnului, semnată de dr. Bogdan Matei, medic psihiatru cu experiență clinică în Franța. În primul articol, autorul a explicat rolul esențial al somnului în menținerea echilibrului psihic și a sănătății pe termen lung.

În materialul de față, al doilea din această serie, dr. Matei abordează un mecanism fundamental al somnului: ritmul nostru circadian, ceasul biologic care ne influențează energia, dispoziția și capacitatea de adaptare.

Biologia somnului (II): Cum ne influențează ceasul biologic energia, dispoziția și calitatea somnului

În articolele anterioare, am vorbit despre somn nu ca despre un simplu obicei zilnic, ci ca despre un proces biologic esențial pentru echilibrul nostru psihic și fizic.

În practica mea clinică, întâlnesc frecvent persoane care se confruntă cu anxietate, iritabilitate, dificultăți de concentrare sau epuizare persistentă. De multe ori, în spatele acestor simptome, aparent disparate, se află un factor comun: un somn insuficient sau profund dereglat.

Am ales să abordez această temă tocmai pentru că somnul nu este un lux și nici un detaliu secundar al stilului nostru de viață. El este un mecanism biologic fundamental, care susține sănătatea mintală, claritatea cognitivă și capacitatea noastră de adaptare.

După ce am explorat ciclurile somnului și impactul privării de somn, vă propun astăzi să ne oprim asupra unui mecanism esențial, adesea ignorat: ceasul nostru intern.

V-ați întrebat vreodată ce ne poate învăța o plantă sensibilă, precum Mimosa pudica, despre propriul nostru ritm biologic?

În anul 1729, fiziologul francez Jean-Jacques d’Ortous de Mairan a observat un fenomen surprinzător. Studiind această plantă, a constatat că frunzele ei se deschideau ziua și se pliau noaptea, chiar și atunci când aceasta era ținută în întuneric permanent. Cu alte cuvinte, planta nu reacționa doar la lumina, ci urma un mecanism intern de sincronizare. Mai târziu, Charles Darwin avea să descrie Mimosa pudica drept o plantă ale cărei frunze „adorm” odată cu lăsarea serii.

La fel ca această plantă, și noi funcționăm după un ceas intern.

Ritmul circadian este mecanismul biologic care reglează alternanța dintre starea de veghe și somn. El influențează momentul în care ne simțim energici sau somnolenți, dar și dispoziția, metabolismul, temperatura corporală și sincronizarea multor funcții fiziologice esențiale.

Împreună cu presiunea somnului, mai exact acea acumulare treptată de substanțe chimice în creier pe măsură ce rămânem treji, ritmul circadian determină nu doar când adormim, ci și cât de odihnitor va fi somnul nostru.

Stilul de viață modern, însă, ne îndepărtează adesea de acest ritm natural: lumina artificială prelungită, expunerea la ecrane seara, programul neregulat sau mesele târzii pot perturba acest mecanism fin reglat.

Știința ne arată clar că ceasul nostru intern nu se oprește niciodată.

Ce putem face concret?

Regularitatea este esențială. Încercarea de a merge la somn și de a ne trezi la ore relativ constante, chiar și în weekend, ajută organismul să își stabilizeze ritmul biologic.

Lumina joacă un rol decisiv. Expunerea la lumină naturală dimineața transmite creierului semnalul de activare, în timp ce reducerea luminii artificiale seara, în special a celei provenite de la ecrane, facilitează instalarea somnului.

De asemenea, stimulentele consumate târziu, precum cafeaua sau mesele copioase, pot întârzia procesele naturale prin care organismul se pregătește pentru odihnă.

Somnul nu începe în momentul în care stingem lumina. El este rezultatul alegerilor făcute pe parcursul întregii zile.

Întrebarea este simplă: într-o lume care ne cere să fim permanent activi, ne mai permitem să trăim în acord cu propriul nostru ritm biologic?

Dr. Bogdan Matei