Blocaj la Cotroceni: Nicușor Dan amână desemnarea premierului

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Președintele Nicușor Dan era așteptat să anunțe marți numele candidatului pentru funcția de prim-ministru, însă desemnarea întârzie pe fondul lipsei unei majorități parlamentare clare. Deși numele vehiculat insistent în mediul politic este cel al lui Eugen Tomac, președinte PMP și consilier onorific al președintelui Nicușor Dan, problema reală nu pare să fie persoana premierului, ci formula viitorului cabinet: un guvern de tehnocrați dorit de Cotroceni, dar privit cu rezerve sau respins de principalele partide parlamentare.

Potrivit informațiilor din mediul politic, Nicușor Dan nu ar vrea să facă o nominalizare care să ajungă rapid la un eșec în Parlament. Pentru învestirea unui guvern sunt necesare 233 de voturi, iar în acest moment acestea nu ar fi asigurate. Constituția prevede că, după desemnare, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să ceară în termen de 10 zile votul de încredere al Parlamentului asupra programului și întregii liste a Guvernului.

Numele premierului nu blochează negocierile. Cabinetul tehnocrat, da

Surse politice susțin că PSD, PNL, USR și UDMR nu au, în sine, o problemă majoră cu numele lui Eugen Tomac. Blocajul apare însă în momentul în care discuția ajunge la componența Guvernului și la împărțirea responsabilităților politice.

Nicușor Dan ar dori un cabinet de tehnocrați, dar nu este clar dacă această formulă ar viza doar miniștrii sau și eșalonul al doilea al guvernării (secretari de stat, prefecți și subprefecți). Această ambiguitate este una dintre principalele mize ale negocierilor, pentru că partidele ar urma să voteze un guvern pe care, cel puțin la nivel declarativ, nu l-ar controla politic.

În jurul lui Eugen Tomac ar fi fost deja schițată o listă de posibili miniștri tehnocrați. Printre numele vehiculate se află Mihnea Motoc pentru Ministerul Apărării, Luca Niculescu pentru Ministerul Afacerilor Externe și consilierul prezidențial Sorin Costreie pentru Educație. Pentru Ministerul Dezvoltării ar fi luat în calcul un arhitect cunoscut, iar la Sănătate un director de spital din București. Pentru portofolii-cheie precum Internele și Justiția, soluțiile nu ar fi fost încă finalizate.

PSD ar putea vota, dar vrea influență în eșalonul doi

PSD pare, în acest moment, partidul cel mai flexibil în raport cu ideea unui guvern tehnocrat. Social-democrații ar putea accepta susținerea unei astfel de formule, însă cu o condiție politică importantă: să poată numi oameni în eșalonul doi al guvernării, adică la nivel de secretari de stat, prefecți și subprefecți.

Oficial, PSD ar urma să condiționeze votul de programul de guvernare, cerând politici de stânga și măsuri de protecție socială. Neoficial însă, miza este menținerea unei părți din controlul administrativ, mai ales în teritoriu, după ce partidul a contribuit decisiv la căderea Guvernului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură.

Marian Neacșu a declarat marți că PSD va lua o decizie după ce președintele va desemna oficial un candidat de premier și după ce acesta va veni la discuții cu partidele. El a spus că speră ca România să aibă un nou guvern „în maximum o săptămână” și a afirmat că Eugen Tomac i se pare „o alegere potrivită”, în timp ce Sorin Grindeanu ar fi „o soluție și mai potrivită”.

PNL respinge orice formulă în care PSD rămâne la putere

La PNL, poziția pare mult mai rigidă. Liberalii resping susținerea unui guvern în care PSD ar avea influență, fie la nivel de miniștri, fie în eșalonul doi. În interiorul partidului există suspiciunea că un cabinet prezentat drept tehnocrat ar putea include persoane apropiate de zona social-democrată sau ar putea permite PSD să păstreze controlul administrativ prin secretari de stat și prefecți.

Paradoxul este că unul dintre oamenii pe care Nicușor Dan i-ar dori în continuare în Executiv ar fi Alexandru Nazare, actualul ministru al Finanțelor. Menținerea lui Nazare în Guvern ar necesita acordul partidului, iar un refuz ar putea tensiona relația dintre liberali și Cotroceni.

Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu l-a criticat deja pe Nicușor Dan, acuzându-l că nu pune PSD în situația de a-și asuma formarea unei majorități. Ciucu a susținut că președintele „alege să nu expună PSD, protejându-i”, în loc să le încredințeze social-democraților misiunea de a forma Guvernul.

Totuși, în cazul în care Guvernul Tomac ar ajunge în Parlament, acesta ar putea primi voturi de la unii parlamentari liberali din gruparea contestatară față de Ilie Bolojan. Surse politice estimează că, dacă aceștia ar acționa coordonat, ar putea aduce aproximativ 15 voturi pentru noua formulă guvernamentală.

USR, între opoziția față de tehnocrați și loialitatea față de Nicușor Dan

Nici USR nu pare să aibă o poziție complet unitară. În partid există voci care se opun ferm oricărei colaborări cu un guvern tehnocrat, una dintre cele mai vehemente fiind Cristian Ghinea. În același timp, alți parlamentari ar prefera să nu intre într-un conflict direct cu Nicușor Dan și ar fi mai deschiși la o formulă de compromis.

În mediul politic se discută și despre impactul pe care l-ar putea avea o eventuală decizie a instanței în dosarul de incompatibilitate al lui Dominic Fritz. O astfel de decizie ar putea schimba raporturile interne din USR și, implicit, poziționarea partidului față de viitorul guvern.

UDMR respinge varianta Tomac: „Nu e nici măcar o soluție de avarie”

Cea mai dură poziție publică a venit de la UDMR. Kelemen Hunor a declarat că un guvern tehnocrat nu este o soluție și că varianta Eugen Tomac premier nu este „nici măcar o soluție de avarie”. Liderul UDMR a criticat ideea ca un politician fără partid parlamentar, aflat la conducerea unei formațiuni extraparlamentare, să fie pus în fruntea unui guvern tehnocrat.

Kelemen Hunor a spus că un guvern tehnocrat ar trebui să fie ultima variantă, nu prima încercare, și că nu vede argumentele cu care Eugen Tomac ar putea convinge UDMR să voteze o astfel de formulă. Potrivit unor surse politice, UDMR ar fi dispusă să susțină doar un guvern politic, bazat pe o majoritate parlamentară clară, fără AUR.

Miza reală: cine controlează guvernarea după căderea Cabinetului Bolojan

Întârzierea desemnării premierului arată că blocajul politic nu ține doar de numele celui care va conduce Guvernul, ci de distribuția reală a puterii. Un cabinet de tehnocrați ar permite președintelui să își asume o formulă aparent neutră, dar partidele parlamentare ezită să voteze un executiv din care nu știu cât vor controla.

PSD vrea garanții politice și acces la administrație. PNL nu vrea să legitimeze o formulă prin care PSD rămâne conectat la guvernare. USR este divizat între refuzul tehnocraților și apropierea de Nicușor Dan. UDMR nu vede viabilă formula Tomac și cere un guvern politic.

În aceste condiții, desemnarea lui Eugen Tomac ar putea fi amânată până când Cotroceniul va avea garanții minime că votul din Parlament nu se transformă într-un eșec.