Bolile esofagului: Iată care sunt cele mai frecvente afecțiuni și ce simptome prezintă

Cele mai frecvente boli de la nivelul esofagului sunt esofagita și refluxul gastroesofagian. Iată ce simptome prezintă acestea.

Esofagul este segmentul tractului digestiv, care asigură continuitatea transportului alimentelor de la nivelul faringelui, propulsându-le cu ajutorul mijloacelor proprii în stomac.

Esofagul poate fi sediul mai multor afecțiuni: arsurile conduc la o îngustare a diametrului conductului esofagian; diverticulii esofagieni formează pungi laterale în care se acumulează alimente; inflamaţia mucoasei esofagiene (esofagita) se traduce prin deglutiţie dificilă şi dureroasă; malformațiile congenitale sunt îndeosebi fistulele esotraheale (comunicaţii anormale intre esofag şi trahee) şi atrezia esofagului (absenţa unui segment esofagian); îngustările (stenozele), de origine inflamatorie sau tumorală, se manifestă printr-o disfagie (dificultate de a înghiţi) – ele pot fi consecinţa unei esofagite sau a unei tumori, benigne sau maligne; tulburările de motricitate cuprind îndeosebi acalazia esofagului (pierderea relaxării acestui organ); tumorile esofagului sunt frecvente şi cel mai des maligne.

Esofagul poate fi sediul mai multor afecțiuni.

Bolile esofagului: Esofagita și simptomele acesteia

Esofagita reprezintă o inflamație a mucoasei ce îmbracă esofagul, care se manifestă prin dificultate la înghițire sau durere toracică. Printre cauzele esofagitei se numără refluarea acidului din stomac, infecții, alergii sau administrarea anumitor medicamente.

Simptomele esofagitei pot fi: dificultate la înghiţire (disfagie), durere la înghiţire (odinofagie), durere toracică retrosternală, ce apare în timpul mesei, mâncare impactată în esofag, arsuri (pirozis), regurgitații. La copii, esofagita se poate manifesta prin dificultăţi de hrănire şi întârziere în creştere.

Esofagita poate fi de mai multe tipuri: de reflux, eozinofilică, limfocitară, indusă medicamentos, infecţioasă și caustică. Esofagita de reflux apare în situaţia refluării frecvente a sucului gastric în esofag, determinând inflamaţia ţesutului de la acest nivel. Esofagita eozinofilică constă într-o inflamaţie a ţesutului esofagian, determinată de acumularea de eozinofile la acest nivel. Esofagita limfocitară apare în urma acumulării de limfocite la nivelul ţesutului esofagian, limfocitele fiind celule sangvine cu rol în imunitate. Esofagita poate fi indusă de medicamente, precum antiinflamatoare (aspirina, ibuprofen, naproxen, diclofenac etc), antibiotice (tetraciclină, doxiciclină), bifosfonaţi, chinidină. Esofagita infecţioasă este cauzată de o infecţie bacteriană, virală sau fungică a ţesutului esofagian. Esofagita caustică este cea mai severă formă și reprezintă consecinţa ingestiei accidentale sau voluntare de substanţe caustice ce ard ţesutul esofagian, putând duce chiar la perforaţie.

Esofagita reprezintă o inflamație a mucoasei ce îmbracă esofagul, care se manifestă prin dificultate la înghițire sau durere toracică.

Boala de reflux gastroesofagian

Boala de reflux gastroesofagian nu este o afecțiune propriu-zisă a esofagului, însă aduce cu sine un esofag iritat. Acest lucru se întâmplă atunci când acidul gastric urcă spre esofag, generând arsuri gastrice. Netratat, refluxul gastric poate avea consecințe grave pe termen lung. Din cauza regurgitării acidului, afectarea țesutului de pe esofag poate determina îngustarea esofagului, esofagul lui Barrett, cancer la esofag şi tuse cronică.

Simptomele pot fi ocazionale, însă, uneori, sunt cvasipermanente. Rar, apar durerea retrosternală sau disfagia. Prezența acestor simptome indică o patologie mai severă. Astfel de semnale pot mima o patologie cardiacă cu durere de tip anginos sau declanşarea unor crize astmatice.

De asemenea, poate apărea și senzația de arsură retrosternală, care urcă spre gât. Acest simptom este accentuat de aplecarea înainte, ridicarea de greutăţi sau culcarea imediat după masă și este însoțit de regurgitații acide sau alimente.

Își pot face apariția și simptomele respiratorii (sufocare, dispnee nocturnă, crize de astm) sau ORL (laringita, parestezii faringiene, disfonie), cauzate de regurgitaţia conţinutului acid refulat şi al aspiraţiei.

Boala de reflux gastroesofagian nu este o afecțiune propriu-zisă a esofagului, însă aduce cu sine un esofag iritat.