Bombă în ancheta Nord Stream! Germania susține că sabotajul nu ar fi fost ordonat de Rusia, ci de Ucraina

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Ancheta privind exploziile care au distrus gazoductele Nord Stream în septembrie 2022 a intrat într-o nouă etapă, după ce Parchetul Federal din Germania a anunțat că suspectează implicarea unor oficiali ucraineni în organizarea operațiunii de sabotaj. Evoluția vine la scurt timp după punerea sub acuzare a primului suspect din acest dosar, un fost comandant militar ucrainean.

Potrivit procurorilor germani, Serghei Kuznețov ar fi participat, alături de alți militari, la elaborarea unui plan pentru distrugerea conductelor submarine care transportau gaze naturale din Rusia către Germania. Anchetatorii susțin că acțiunea ar fi fost pregătită la solicitarea autorităților ucrainene, acuzație pe care Kievul nu a comentat-o în detaliu.

Conform anchetei, suspectul a fost reținut în Italia în august 2025 și extrădat ulterior în Germania. Fostul comandant neagă orice implicare și afirmă că, în perioada exploziilor, se afla pe teritoriul Ucrainei.

11:34, 03 Jul 2026

Explozie la o fabrică de mase plastice din Năvodari. Un angajat a fost rănit, iar autoritățile investighează cauza deflagrației

Cum s-ar fi desfășurat sabotajul

Rechizitoriul descrie o operațiune atent planificată. Procurorii susțin că o echipă formată din scafandri, un comandant de navă și un specialist în explozibili ar fi închiriat un velier din Germania și s-ar fi deplasat în apropierea insulei daneze Bornholm.

De acolo, membrii echipei ar fi coborât pe fundul Mării Baltice, unde ar fi amplasat încărcături explozive pe conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2. Exploziile produse la 26 septembrie 2022 au avariat grav infrastructura și au provocat una dintre cele mai mari scurgeri de metan înregistrate vreodată.

În opinia procurorilor, scopul operațiunii ar fi fost oprirea definitivă a transportului de gaze naturale din Rusia către Europa și diminuarea resurselor financiare folosite de Moscova pentru susținerea războiului.

La momentul exploziilor, Nord Stream 1 era una dintre principalele rute de alimentare cu gaze a Germaniei și acoperea, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, aproximativ jumătate din consumul anual de gaze al țării.

Fiecare dintre cele două conducte avea o capacitate de transport de aproximativ 55 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, ceea ce însemna că, împreună, Nord Stream 1 și Nord Stream 2 puteau livra anual până la 110 miliarde de metri cubi de gaze naturale către Germania.

În timp ce Nord Stream 1 funcționa din 2011, Nord Stream 2 nu a intrat niciodată în exploatare comercială, după suspendarea procesului de certificare în urma invaziei ruse din Ucraina.

Reacția Kievului

Autoritățile ucrainene nu și-au asumat niciodată responsabilitatea pentru exploziile din Marea Baltică. Întrebat despre noile acuzații formulate de procurorii germani, președintele Volodimir Zelenski a declarat că nu deține încă toate informațiile privind dosarul și că este prea devreme pentru un punct de vedere oficial.

Dosarul Nord Stream rămâne unul dintre cele mai sensibile cazuri investigate în Europa, într-un context în care Germania continuă să fie principalul susținător militar european al Ucrainei, iar concluziile anchetei ar putea avea implicații politice și diplomatice importante.