„Boreout“, sindromul creat de pandemia de COVID-19. Cum îți dai seama dacă te afectează și pe tine

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

„Boreout“, sindromul creat de pandemia de COVID-19. Sindromul muncii peste limite s-a transformat în sindromul plictiselii absolute. Izolați în case, din cauza COVID-19, oamenii se plâng că nu găsesc nimic de făcut. Sunt plictisiți chiar și cei care lucrează de acasă. Le lipsesc întâlnirile cu prietenii, mersul la cumpărături, sau plimbarea în parc.

Cum se manifestă „Boreout“

„Reprezintă lipsa de provocare, de interes, oamenii se simt nefolosiți la capacitatea intelectuală. Avem multă activitate, dar foarte multă activitate monotonă – muncă, gătit, curățenie – nu mai există varietatea de care avem nevoie.

Sunt și oameni fericiți cu această monotonie, dar majoritatea nu sunt. Se fumează și se bea mai mult. Ajungem să mâncăm în exces. Boreout se poate manifesta cu o stimă de sine scăzută, nu ne mai simțim la fel de utili, este primul pas spre depresie”, explică psihoterapeutul Simona Nicolaescu cum se manifestă sindromul boreout.

Psihoterapeutul propune și soluții pentru cei care trec prin astfel de stări: să introducă în programul zilnic activități care le fac plăcere, să aleagă activități mobilizatoare, sa facă planuri de viitor, să găsească noi provocări, cum ar fi mici renovări în casă sau învățarea unei limbi străine.

Ce este „Boreout“?

Termenul boreout descrie lipsa satisfacției la locul de muncă indusă de o stare permanentă de plictiseală și monotonie. Cauzele pot fi multiple, de la lipsa provocărilor în propria activitate, la mediul de lucru nepotrivit sau alegerea unei profesii neatrăgătoare pentru persoana respectivă. În mod interesat, lipsa permanentă a unei provocări profesionale se manifestă prin aceleași caracteristici ca în cazul sindromului burnout. Cele trei elemente principale ale sindromului boreout sunt:

• lipsa provocărilor, a solicitărilor profesionale. persoana afectată ar dori să fie expusă unor provocări mai mari;
• dezinteres. persoana în cauză pierde orice interes legat de activitatea sa profesională;
• plictiseală. persoana în cauză este lipsită de orice motivație și idee de cum ar putea depăși situația;

Deseori, persoanele afectate dezvoltă adevărate strategii comportamentale pentru a mima activitatea. În mod paradoxal, doresc să prelungească astfel situația în care se află, în loc să caute o soluție de ieșire din ea.