Cărțile electronice de identitate ce vor apărea în viitorul apropiat vor conține și o semnătură electronică, conform unui proiect de lege. Măsura propusă ridică semne de întrebare cu privire la securitatea semnăturilor electronice care vor fi emise de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), mai ales pentru că prevederile noi s-ar afla în contradicție cu regulile europene.
Buletine cu semnătură electronică
Proiectul de lege, ce ar putea trece în curând de Plenul Parlamentului, face referire la buletinul electronic care va permite inclusiv folosirea semnăturii electronice.
Adică actul de identitate va conține un certificat digital pentru semnătură electronică, ce va fi emis de Ministerul de Interne și va fi echivalentul legal al semnăturii de mână. Exact această chestiune va duce, însă, la probleme destul de mari, informează specialiștii.
Ce informează specialiștii
1. „Nu orice semnătură electronică are aceeași valoare legală cu semnătura de mână
Acest aspect este foarte important, deoarece semnătura calificată, conform normelor europene pe care țara noastră este obligată să le respecte, îndeplinește anumite condiții ce țin mai ales de securitatea datelor, asigurând o legătură directă și neîndoielnică între identitatea reală a unei persoane și identitatea sa electronică.
2. Riscurile de securitate și potențialele abuzuri
Prestatorul este obligat să ia măsuri tehnice și organizaționale corespunzătoare pentru gestionarea riscurilor la adresa securității serviciilor, să foloseacă anumite tehnologii pentru a asigura integritatea datelor și identitatea semnatarului. Doar în aceste condiții se poate discuta despre echivalența juridică dintre semnătura electronică și semnătura de mână.
Dacă acele certificate emise de MAI nu vor fi calificate, se pune întrebarea: cum vor avea încredere cetățenii că sunt îndeplinite condițiile minime de securitate? Spre exemplu, dacă o instituție publică emite certificate pentru semnătură electronică către cetăţeni, pentru ca aceştia să le folosească la semnarea de documente electronice în relația cu acea instituţie sau cu alte instituții de stat, cum pot aceşti cetăţeni să aibă încredere că emitentul, care a emis cheile de folosire ale certificatului, nu le utilizează ca să semneze electronic în numele persoanei căreia a fost emis certificatul?
3. Potențiale litigii
Ținând cont că aceste instituții folosesc un număr mare de documente electronice, în cazul unor potențiale litigii în instanță, folosirea unor certificate necalificate emise de MAI va ridica probleme.
4. Cum s-a procedat în alte țări
Toate statele membre ale Uniunii Europene în care a fost implementat cardul electronic de identitate, cu posibilitatea integrării de certificate digitale în CIP-ul cardului, folosesc certificate calificate de semnătură electronică, cu respectarea prevederilor Regulamentului 910/2014.
Și asta cu costuri foarte mici pentru respectivele state (Belgia, Germania, Spania, Estonia, Croația, Letonia, Malta, Portugalia, Slovacia, Italia și Lituania). Spre exemplu, statul belgian, care are zece milioane de locuitori, plăteşte sub un euro pentru un certificat calificat, valabil zece ani, de pe cartea electronică de identitate. Aceste certificate sunt emise de prestatori de servicii de certificare calificați.”, potrivit specialiștilor.
Cartea electronică de identitate, obligatorie începând din august 2021
Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie să treacă și de Camera Deputaților, să primească semnătura președintelui țării și să fie publicat în Monitorul Oficial.
Cartea electronică de identitate, care va fi obligatorie începând din august 2021, va fi eliberată de la vârsta de 12 ani. Autoritățile vor emite însă și cărți de identitate simple, fără cip, dar acestea nu vor permite titularilor libera circulație în baza actului de identitate. Noul buletin va putea include și domiciliul în străinătate. Prevederile sunt cuprinse într-un proiect de ordonanță, elaborat de Ministerul Afacerilor Interne.
Începând cu 2 august 2021, România este obligată să emită cartea electronică de identitate, potrivit regulamentului UE în domeniu. Noul proiect instituie obligația de solicitare a actului de identitate de la vârsta de 12 ani, corelativ cu reglementarea posibilității de eliberare a cărții electronice de identitate de la naștere. Cartea electronică de identitate va avea o valabilitate de 3 ani, pentru minorii cu vârsta cuprinsă între 0 și 12 ani. Proiectul stabilește că minorii sub vârsta de 12 ani sunt exceptați de la obligația furnizării amprentelor.