Care sunt cele mai cunoscute mituri despre somon? Ce trebuie să știi înainte să îl cumperi

Cele mai cunoscute mituri despre somon continuă să influențeze modul în care consumatorii aleg acest pește atât de popular, dar realitatea este adesea diferită de ceea ce se crede. Somonul este astăzi unul dintre cei mai consumați pești la nivel global, fiind apreciat pentru conținutul ridicat de acizi grași omega-3, proteine și vitamina D.

În ciuda beneficiilor evidente pentru sănătate, numeroase idei greșite circulă în legătură cu prospețimea, modul de creștere, calitatea și chiar siguranța somonului. Specialiștii din industria alimentară și profesorii în științe alimentare au decis să demonteze aceste concepții eronate și să explice de ce unele dintre ele nu au nicio bază reală.

Cele mai cunoscute mituri despre somon și adevărul din spatele lor

Cele mai cunoscute mituri despre somon au la bază informații incomplete sau depășite, dar continuă să fie repetate de consumatori. Unul dintre cele mai frecvente mituri este ideea că somonul proaspăt ar fi întotdeauna mai bun decât cel congelat. Jason Hedlund, specialist în achiziții la Whole Foods Market, explică faptul că somonul proaspăt nu are mai mulți nutrienți, precum omega-3 sau vitamina D și nici nu este automat mai gustos. În realitate, somonul congelat imediat după capturare păstrează intacte atât aroma, cât și valoarea nutritivă.

Un alt mit foarte răspândit este că somonul de crescătorie ar fi inferior celui sălbatic. Experții atrag atenția că această percepție vine din anii ’70, când fermele de somon nu aveau reglementări stricte. Astăzi, majoritatea crescătoriilor funcționează sub standarde clare de certificare, cu inspecții și teste regulate. Mai mult, fără somonul de crescătorie, cererea uriașă nu ar putea fi acoperită, iar pescuitul excesiv ar afecta grav ecosistemele.

De asemenea, există convingerea că somonul de crescătorie ar fi plin de antibiotice. În realitate, în țări cu reglementări stricte precum SUA, Norvegia sau Canada, antibioticele sunt rareori folosite și numai sub supraveghere veterinară. Doar în țările cu legislație mai slabă au fost raportate abuzuri, iar de aceea etichetele de certificare sunt un reper important.

Cum să alegi corect

Ideea că somonul ar avea un conținut ridicat de mercur nu este neapărat reală. În realitate, durata de viață relativ scurtă a somonului, de aproximativ 3-5 ani, și poziția sa joasă în lanțul trofic fac imposibilă acumularea unor cantități mari de mercur. Doug Varanai, expert în fructe de mare, subliniază că beneficiile pentru sănătate depășesc cu mult riscurile, iar somonul poate fi consumat în siguranță chiar și de femeile însărcinate sau copii.

Un alt mit comun se referă la culoarea somonului, mulți crezând că o nuanță mai intensă indică prospețimea. Adevărul este că somonul de crescătorie își obține culoarea din astaxantină adăugată în hrană, un compus natural regăsit și în dieta somonului sălbatic. Culoarea poate fi deci înșelătoare, motiv pentru care experții recomandă să verifici mirosul (care ar trebui să fie delicat), textura (fermă, nu moale) și aspectul general (umid, fără pete sau zone gri).

Persistența acestor mituri are legătură cu lipsa de informare și cu impactul rețelelor sociale, unde se răspândesc rapid afirmații neverificate. De aceea, specialiștii îi încurajează pe consumatori să se documenteze din surse oficiale și să întrebe personalul de la raionul de pește din magazine. În acest fel, cumpărătorii pot lua decizii informate. Ultima lecție pe care ne-o transmit specialiștii este să ne bazăm pe fapte, nu pe cele mai cunoscute mituri despre somon.