Catastrofa de la Praid continuă! Nimeni nu e tras la răspundere, iar oamenii rămân fără apă

A trecut aproape jumătate de an de la ploile torențiale care au provocat infiltrări masive în vechile mine de la Praid, traversate de pârâul Corund, afluent al Râului Târnava. Dezastrul ecologic a dus la moartea completă a faunei râului Târnava și continuă să afecteze zilnic viața a aproximativ 40.000 de locuitori din Târnăveni și din comunele Băgaciu, Adămuș, Gănești, Fântânele și Suplacu, care trăiesc fără apă potabilă. În prezent, Aquaserv și Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) distribuie apă în cisterne și sticle, în timp ce apa de la robinete conține concentrații de clor aproape duble față de limita admisă, potrivit Radio România Târgu Mureș.

Pentru a rezolva problema pe termen scurt, statul a investit peste 18 milioane de lei în instalarea a trei stații de desalinizare la Târnăveni, Fântânele și Băgaciu. Reprezentanții Aquaserv afirmă că lucrările sunt în grafic și că stațiile ar putea deveni funcționale până la sfârșitul lunii. Totuși, costurile de operare vor fi duble față de cele obișnuite, iar planul pe termen lung privind aducțiunea de apă rămâne blocat la Ministerul Mediului.

„Situația este aceeași. Concentrația de cloruri în Târnava se menține între 400 și 500 mg/l. Stațiile de desalinizare vor rezolva problema apei potabile, însă pentru Târnava Mică nu se întrevede nicio soluție pe termen lung. Evaluarea pentru aducțiuni trebuia finalizată acum două luni, dar nu s-a făcut niciun pas concret”, a explicat Sipos Levente, directorul Aquaserv.

Zeci de mii de oameni încă trăiesc fără apă potabilă, turismul și economia locală în colaps

Și la Praid lucrurile sunt departe de a fi rezolvate. Din cele patru proiecte propuse încă din iunie de experți români și internaționali pentru prevenirea unor noi incidente, doar unul a fost realizat: devierea pârâului Corund prin tuburi corugate. Alte două proiecte, respectiv readucerea albiei Corundului pe traseul său istoric și construirea unor acumulări temporare în amonte de salină, urmau să fie realizate de Administrația Națională a Apelor Române (ANAR).

Președintele Consiliului Județean Harghita, Bíró Barna-Botond, a declarat că proiectul tehnic pentru devierea definitivă a pârâului Corund a fost avizat pozitiv recent, după ce fusese blocat timp de aproape două luni, dar a subliniat că soluția trebuie să fie definitivă, indiferent de costuri, și apoi trebuie identificate sursele de finanțare.

Până în prezent, nimeni nu a fost tras la răspundere pentru catastrofa ecologică. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că patru autorități ale statului (Salrom, Apele Române, CONVERSMIN și ANRM) sunt responsabile de neglijență. Singura măsură luată a fost demiterea fostului director al ANAR, Sorin Lucaci, pentru că nu a atras aproximativ 300 de milioane de euro prin PNRR pentru construcția de diguri și alte investiții necesare în zonă.

În paralel, turismul local a fost devastat. Salina Praid, care atrăgea anual circa 200.000 de turiști și elibera aproximativ 700.000 de bilete, este acum aproape inactivă. Industria ospitalității include peste 150 de unități (hoteluri, pensiuni și restaurante) care riscă falimentul. Ministerul Economiei a promis sprijin financiar antreprenorilor locali pentru a păstra personalul, însă cererile pentru ajutor, depuse în iulie de peste 80 de firme, sunt încă în evaluare. Se estimează că banii vor ajunge abia până la sfârșitul anului 2026, ceea ce înseamnă că multe afaceri locale ar putea să nu supraviețuiască până atunci.

Situația rămâne critică: fără soluții definitive, rezolvări birocratice lente și resurse insuficiente, locuitorii și economia din zona Praid continuă să fie grav afectate de această catastrofă ecologică.