CCR a decis! Ce se întâmplă cu profesorii care predau 20 de ore în loc de 18

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că majorarea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână, fără compensare salarială, nu contravine Constituției.

Potrivit comunicatului oficial, „majorarea normei didactice (de la 18 la 20 de ore/săptămână), fără o compensare salarială, nu încalcă prevederile Constituției, întrucât nu conduce la o creștere a numărului de ore/săptămână corespunzătoare activității personalului didactic, ci se realizează în interiorul numărului total de ore de lucru prestate de personalul didactic de predare (40 ore/săptămână)”.

CCR a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de mai mulți parlamentari

Această prevedere este parte din Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea. CCR a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de mai mulți parlamentari, precizând că legea respectă articolul 114 din Constituție, întrucât „a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii”.

Judecătorii au explicat că angajarea răspunderii Guvernului „reprezintă un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine”, și că măsurile sunt unitare, vizând „consolidarea sustenabilității financiare a României”.În privința contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate impuse asupra pensiilor și altor venituri, CCR a reamintit că „legiuitorul are competența de a stabili sarcini fiscale (…) indiferent de natura lor”, conform articolelor 1, 47, 48 și 56 din Constituție. Regula, subliniază Curtea, „este cea a plății contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru a beneficia de asistența medicală în sistemul de sănătate, excepția fiind scutirea de la plata acesteia”.

18:43

FOTO Cel mai rău scenariu pentru salariile bugetarilor: ce a anunțat Dragoș Pîslaru și ce prevede noua lege a salarizării

16:23, 20 Apr 2026

Schimbare uriașă pentru profesori! Ministerul Educației vrea să plătească munca peste program

Curtea a mai precizat că plata CASS de către cetățenii români nu este discriminatorie față de cetățenii străini sau apatrizii scutiți, deoarece „această facilitate acordată vizează numai cetățenii străini/apatrizii care beneficiază de protecție temporară și provin din zona conflictului armat din Ucraina”.

În aceeași decizie, CCR a validat și alte prevederi ale legii, precum:

Stabilirea unor procente diferențiate pentru indemnizațiile de incapacitate temporară, în funcție de durata concediului medical, este constituțională, deoarece „legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului”;

Neplata sumelor aferente concediului de odihnă neefectuat, în cazul încetării contractului de muncă în 2026, „nu contravine Constituției, întrucât angajatul are dreptul de a efectua concediul în perioada raportului de muncă”;

Limitarea sau plafonarea unor sporuri și indemnizații în cazul militarilor, polițiștilor și personalului din penitenciare „nu încalcă prevederile Constituției, întrucât aceste drepturi nu sunt fundamentale”;

Condiționarea transferului funcționarilor publici de acordul conducerii instituției de origine este justificată, deoarece „previne deplasarea în masă a funcționarilor publici (…) și protejează capacitatea administrativă a instituțiilor publice”;

Eșalonarea pe cinci ani a plății drepturilor salariale câștigate în instanță este în linie cu jurisprudența CCR din ultimii 16 ani.

În concluzie, Curtea a considerat că toate măsurile contestate sunt în acord cu legea fundamentală și a validat întreaga Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, care urmează să fie promulgată de președintele Nicușor Dan și publicată în Monitorul Oficial