CCR amână pentru a patra oară decizia privind pensiile speciale ale magistraților. Noul termen: 11 februarie

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

CCR a amânat din nou pronunțarea pe legea pensiilor speciale ale magistraților, stabilind un nou termen pentru 11 februarie.

CCR amână decizia privind pensiile speciale ale magistraților

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, pentru a patra oară consecutiv, să amâne pronunțarea în dosarul care vizează legea pensiilor speciale ale magistraților. După ședința desfășurată vineri, 16 ianuarie 2026, judecătorii constituționali au stabilit un nou termen de deliberare pentru data de 11 februarie 2026, potrivit comunicării oficiale a instituției. Decizia vine într-un context juridic tensionat, în care subiectul pensiilor de serviciu continuă să genereze controverse majore în spațiul public.

Motivul oficial invocat de Curtea Constituțională

La ședința din 16 ianuarie au fost prezenți toți cei nouă judecători ai Curții Constituționale. Cu toate acestea, deliberările nu au fost finalizate, CCR invocând necesitatea studierii suplimentare a documentelor recente transmise de Ministerul Justiției și de Înalta Curte de Casație și Justiție. Printre materialele depuse pe 15 ianuarie se află și o „expertiză contabilă extrajudiciară pro causa”, document care, potrivit Curții, impune o analiză detaliată înainte de pronunțarea unei decizii definitive.

În comunicatul oficial transmis de CCR se precizează clar temeiul juridic al amânării:

„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”.

Un dosar sensibil, cu mize juridice și sociale majore

Sesizarea aflată pe rolul CCR privește obiecția de neconstituționalitate formulată în legătură cu Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Mai exact, este vorba despre pensiile speciale ale magistraților, un subiect care a generat, în ultimii ani, dispute intense între instituții, dar și reacții puternice în rândul opiniei publice.

Curtea susține că punctele tehnice ridicate în sesizare necesită o analiză aprofundată a cadrului legal incident, inclusiv prevederile din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și dispozițiile procedurale din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR.Istoricul amânărilor și blocajele anterioare

Cauza ar fi trebuit soluționată inițial pe 10 decembrie 2025, însă pronunțarea a fost amânată pentru 28 decembrie. Nici la acel termen, și nici a doua zi, Curtea nu a reușit să ia o decizie din cauza lipsei de cvorum. Potrivit informațiilor apărute ulterior, patru judecători propuși de PSD — Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga — au părăsit sala de ședință, blocând astfel votul.

Reluarea discuțiilor la începutul anului 2026 nu a condus la o soluție finală, iar analiza documentelor suplimentare depuse a determinat CCR să anunțe o nouă amânare, cea de-a patra în acest dosar.

Ce urmează pe 11 februarie

Noul termen stabilit de Curtea Constituțională este 11 februarie 2026, dată la care judecătorii urmează să reia deliberările asupra fondului sesizării. Potrivit CCR, până atunci, toți cei nouă judecători vor avea la dispoziție analiza completă a documentelor, inclusiv expertiza contabilă menționată, pentru a evalua impactul acestora asupra deciziei finale.

Subiectul pensiilor speciale ale magistraților rămâne astfel deschis, iar amânările succesive mențin incertitudinea atât în rândul sistemului judiciar, cât și în spațiul public.