CCR a amânat decizia privind pensiile speciale ale magistraților – UPDATE

După trei amânări și un proces de deliberare ce a stârnit controverse, Curtea Constituțională a României (CCR) este așteptată să ia o decizie importantă asupra legii privind pensiile speciale ale magistraților. Astăzi, 16 ianuarie 2026, judecătorii CCR se reunesc pentru a patra oară pentru a discuta acest subiect, în timp ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a trimis un raport detaliat care subliniază efectele adverse ale noii legi. Dezbaterile de la CCR se desfășoară într-un context tensionat, cu contestații care vizează nu doar fondul legii, dar și validitatea unora dintre judecătorii Curții Constituționale.

UPDATE: CCR a amânat decizia privind pensiile speciale pe data de 30 ianuarie 2026.

Tensiuni la CCR, decizie privind pensiile speciale ale magistraților

Curtea Constituțională a României este așteptată să se pronunțe asupra unui subiect de mare interes public: reforma pensiilor speciale ale magistraților. Deși acest subiect a fost discutat în repetate rânduri în ultima perioadă, procesul de deliberare a fost amânat de trei ori, din cauza boicotului celor patru judecători propuși de PSD la CCR: Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga. Aceștia au invocat faptul că ședințele au fost programate prea rapid și în zile nelucrătoare, iar unii dintre ei au cerut realizarea unui studiu de impact privind proiectul Guvernului. Cu toate acestea, președinta CCR, Simina Tănăsescu, a declarat că un astfel de studiu nu este relevant în acest caz.

În paralel, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis un raport detaliat către CCR, întocmit de un expert contabil independent, care arată că aplicarea noii legi a pensiilor speciale ar conduce la scăderea pensiilor magistraților sub nivelul celor pe contributivitate. Conform expertizei, magistrații de la judecătorii ar putea avea pensii cu 36% mai mici, iar cei de la Curtea Supremă, cu 51% mai mici. ÎCCJ susține că noua lege, propusă de Guvernul Bolojan, ar anula practic pensia de serviciu a magistraților, ceea ce ar afecta grav drepturile dobândite de aceștia prin contribuțiile sociale anterioare.

Deși CCR ar trebui să adopte o decizie astăzi, există o mare incertitudine asupra momentului în care va fi luată hotărârea finală. În condițiile în care cei patru judecători propuși de PSD au boicotat repetat ședințele, se preconizează ca deliberările să fie din nou amânate. Dacă acest lucru se va întâmpla, este posibil ca Guvernul să se confrunte cu noi dificultăți în implementarea reformei, iar dezbaterile să continue pe termen lung.

Într-o altă instanță, Curtea de Apel București este programată să se pronunțe astăzi asupra contestațiilor avocatei Silvia Uscov, membră AUR, care cere suspendarea numirii a doi judecători la CCR, Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc. Uscov susține că aceștia nu îndeplinesc condițiile legale pentru a ocupa aceste funcții, în special în ceea ce privește vechimea de 18 ani în domeniul juridic. Deși în cazul lui Mihai Busuioc lucrurile sunt clare (el a primit o decizie favorabilă în instanță privind numirea sa), situația lui Dacian Dragoș este mai complicată. Avocata afirmă că Dragoș a predat doar câțiva ani drept în facultăți care nu se încadrează în definiția constituțională de „învățământ juridic superior”, ceea ce ar face numirea sa ilegală.

Chiar și în cazul în care instanța de la București va decide suspendarea celor doi judecători, aceasta nu va fi o decizie definitivă, dar va avea caracter executoriu. În acest caz, judecătorii ar putea fi suspendați din funcție până la o decizie definitivă, iar acest lucru ar putea influența în mod semnificativ decizia CCR cu privire la pensiile speciale.

Reforma propusă de Guvernul Bolojan prevede schimbarea formulei de calcul a pensiei magistraților, stabilind că aceasta va fi 55% din media indemnizațiilor brute realizate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, proiectul presupune creșterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani și ridicarea vârstei de pensionare la 65 de ani, începând cu 2042.