CCR îi dă lovitura lui Ilie Bolojan în disputa de 4,8 miliarde de lei cu ÎCCJ. Ce au decis judecătorii

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins miercuri, 7 octombrie, ca neîntemeiată, sesizarea formulată de Ilie Bolojan privind existența unui posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Disputa a pornit de la plata unor drepturi salariale restante ale magistraților, estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei.

Ilie Bolojan, în calitate de premier interimar, a susținut că Înalta Curte ar fi depășit limitele atribuțiilor sale constituționale prin deciziile care au determinat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite aceste sume. În opinia Executivului, stabilirea bugetului și efectuarea rectificărilor bugetare sunt responsabilități care aparțin Guvernului și Parlamentului.

CCR nu a validat însă această interpretare și a respins sesizarea.

De ce a respins CCR solicitarea lui Ilie Bolojan

În argumentarea soluției, judecătorii constituționali au subliniat că atribuția Curții prevăzută de articolul 146 litera e) din Constituție nu poate fi utilizată pentru contestarea unor hotărâri judecătorești.

CCR a precizat că procedura privind soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională nu poate transforma Curtea într-o instanță de control judiciar și nici nu îi permite să anuleze sau să modifice hotărâri pronunțate de instanțele de judecată.

Judecătorii au făcut trimitere și la propria jurisprudență, inclusiv la Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008, prin care Curtea a stabilit limitele intervenției sale în raport cu hotărârile instanțelor.

Sesizarea Guvernului a avut la bază demersurile ÎCCJ privind recuperarea drepturilor salariale restante ale magistraților. Sumele, estimate la circa 4,8 miliarde de lei, rezultă din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Într-o etapă anterioară, Curtea de Apel București a admis acțiunea Înaltei Curți și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile restante.

Reacția Înaltei Curți, după decizia CCR

După pronunțarea deciziei, ÎCCJ a transmis un comunicat cu un mesaj ferm, intitulat „STATUL DE DREPT ESTE IMUN LA CONJUNCTURI POLITICE”.

Reprezentanții Instanței Supreme susțin că soluția CCR confirmă argumentele prezentate de Înalta Curte și că, în această situație, nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între cele două instituții.

Potrivit ÎCCJ, Guvernul nu ar fi indicat concret ce atribuție constituțională și-ar fi însușit Înalta Curte și nici ce competență a Executivului ar fi fost împiedicată prin hotărârile instanței.

Înalta Curte a mai transmis că un litigiu pierdut în instanță nu poate fi transformat ulterior într-un conflict constituțional și că mecanismul prevăzut de Constituție nu poate fi folosit ca o cale alternativă de atac împotriva unei hotărâri judecătorești.

„Hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional”, au transmis reprezentanții ÎCCJ.

Decizia Curții Constituționale este definitivă și obligatorie. Motivarea completă urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, moment în care vor fi disponibile toate argumentele care au stat la baza soluției CCR.