CCR schimbă despăgubirile pentru victimele atacurilor de urs. Ce se întâmplă de acum

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Curtea Constituțională a României a decis o schimbare importantă în cazul persoanelor rănite de animale sălbatice. CCR a declarat neconstituțională, în unanimitate, formula prin care daunele morale erau stabilite în funcție de salariul victimei și de numărul zilelor în care aceasta nu putea munci.

Decizia a fost pronunțată marți, 6 octombrie 2026, și vizează articolul 13^1 alineatul (2) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Până acum, pentru calcularea daunelor morale, legea lua în considerare perioada de inactivitate și venitul victimei. În cazul persoanelor fără salariu, reperul era salariul minim.

Judecătorii constituționali au stabilit însă că un asemenea mecanism nu poate reflecta în mod corect suferința provocată de un atac și conduce la diferențe nejustificate între victime.

CCR: Durerea nu poate fi calculată în funcție de salariu

Curtea a considerat că prejudiciul moral nu poate fi redus la o formulă matematică bazată pe veniturile persoanei rănite.

Gravitatea unei vătămări trebuie analizată în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărui caz: leziunile suferite, durerea fizică și psihică, consecințele asupra vieții personale și familiale, eventualele dizabilități și impactul pe termen lung asupra victimei.

În opinia CCR, două persoane care suferă răni similare în urma unui atac nu ar trebui să primească despăgubiri radical diferite doar pentru că una are un venit ridicat, iar cealaltă câștigă salariul minim sau nu este angajată.

Curtea a constatat astfel și încălcarea principiului egalității în drepturi, întrucât intensitatea suferinței nu este determinată de nivelul veniturilor.

Probleme și pentru persoanele care nu sunt salariate

CCR a identificat și probleme de claritate în modul în care era redactată norma.

Legea nu preciza dacă prin „salariul în plată” trebuia înțeles venitul brut sau cel net. În plus, mecanismul făcea diferența între salariați și nesalariați, fără să reglementeze suficient situația persoanelor care obțin venituri impozabile din activități independente sau din alte surse, fără să aibă un contract de muncă.

Potrivit Curții, lipsa unor reguli clare și previzibile în aceste situații contravine principiilor constituționale privind legalitatea.

Ce despăgubiri pot primi victimele atacurilor

Decizia CCR nu elimină dreptul victimelor atacurilor animalelor sălbatice de a primi despăgubiri.

Legea prevede în continuare posibilitatea acordării unor sume pentru mai multe tipuri de prejudicii. În cazul persoanelor rănite pot fi luate în calcul:

veniturile nete pe care victima nu le-a putut obține în perioada incapacității temporare de muncă;
cheltuielile pentru spitalizare, tratament și recuperare care nu sunt acoperite de sistemul de sănătate;
daunele morale.

În cazul unui deces, sunt prevăzute, între altele, cheltuieli de înmormântare și transport, precum și sume compensatorii pentru membrii familiei victimei.

Schimbarea decisă de CCR vizează formula de calcul a daunelor morale, nu dreptul general la despăgubire.

Despăgubirile vor fi stabilite în funcție de fiecare caz

După eliminarea prevederii declarate neconstituționale, victimele pot recurge la regulile generale din Codul civil pentru repararea prejudiciului nepatrimonial.

Instanța va putea analiza situația concretă și va stabili dacă există un prejudiciu moral și care este valoarea unei despăgubiri considerate justă, echitabilă și rezonabilă.

Asta înseamnă că, în cazurile grave, despăgubirea poate reflecta mai bine efectele produse de atac: mutilări, dizabilități permanente, operații repetate, traume psihice, pierderea autonomiei sau afectarea vieții de familie.

Decizia nu înseamnă însă că toate victimele vor primi automat despăgubiri mai mari. Valoarea acestora va trebui stabilită individual, în funcție de gravitatea și consecințele fiecărui caz.

Victimele trebuie să respecte termenul pentru depunerea cererii

Procedura administrativă pentru obținerea despăgubirilor rămâne în vigoare.

Potrivit regulilor stabilite prin Ordinul ministrului Mediului nr. 1.656/2023, victima, reprezentantul acesteia sau, în cazul unui deces, membrii familiei trebuie să depună o cerere la primăria localității în care a avut loc atacul.

În principiu, cererea trebuie transmisă în cel mult 30 de zile de la producerea atacului, de la externarea din spital sau de la deces, în funcție de situație. Există excepții în cazul unor imposibilități obiective.

Ulterior, primăria transmite documentele autorității competente, iar o comisie analizează circumstanțele atacului și documentele disponibile, inclusiv informațiile furnizate de Poliție.

Pentru victimele rănite pot fi necesare actele medicale, documentele privind perioada de incapacitate de muncă, dovada veniturilor și documentele care atestă cheltuielile pentru tratament și recuperare.

În cazul unui deces, dosarul poate include certificatul de deces, documentele medico-legale și actele privind cheltuielile suportate de familie.

Un eventual refuz sau o decizie de acordare a despăgubirii poate fi contestată în condițiile legislației contenciosului administrativ.

Ce urmează după decizia CCR

Decizia Curții Constituționale este definitivă, însă motivarea completă urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.

După publicare, prevederea declarată neconstituțională va fi suspendată de drept. Parlamentul sau Guvernul, după caz, are la dispoziție 45 de zile pentru a pune legislația în acord cu Constituția. În lipsa unei intervenții legislative în acest interval, norma își încetează efectele juridice.

Legiuitorul va putea introduce o nouă metodă de calcul al despăgubirilor, însă aceasta va trebui să țină cont de principiile stabilite de CCR.

Practic, mesajul Curții este clar: suferința provocată unei victime a unui atac de animal sălbatic nu poate fi evaluată în funcție de cât câștigă persoana respectivă.