Ce condiție a pus Erdogan pentru ca Turcia să aprobe aderarea Suediei şi Finlandei la NATO

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Suedia şi Finlanda trebuie să deporteze sau extrădeze în Turcia până la 130 de „terorişti” înainte ca Parlamentul de la Ankara să le aprobe cererile de aderare la NATO, a transmis preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, citat de Reuters.

Turcia afirmă că Suedia, în special, trebuie să adopte „o atitudine mai clară” împotriva a ceea ce Ankara consideră a fi terorişti, în principal militanţi kurzi şi un grup pe care îl acuză de tentativa de puci din 2016.

„Noi am spus: uitaţi, dacă nu ni-i predaţi pe teroriştii voştri, nu o să putem trece prin parlament (ratificarea cererii de aderare la NATO – n.red.). Pentru ca aceasta să treacă prin Parlament, înainte de toate trebuie să ne predaţi mai mult de 100, în jur de 130 dintre aceşti terorişti”, a afirmat Erdogan, referindu-se la o conferinţă de presă comună avută în noiembrie cu prim-ministrul suedez Ulf Kristersson.

22:40, 08 Jul 2026

Anunțul lui Erdogan după summitul NATO: „Fără îndoială, cel mai mare succes” al Turciei

Suedia şi Finlanda au semnat în iunie 2022 un acord tripartit

Suedia şi Finlanda au semnat în iunie 2022 un acord tripartit cu Turcia menit să depăşească obiecţiile acesteia.

Ca parte a acordului, cele două ţări scandinave s-au angajat să ia în considerare „cu celeritate şi în detaliu cererile nerezolvate de deportare sau extrădare a suspecţilor de terorism”, ţinând cont de informaţiile primite de la Turcia şi cu respectarea legislaţiei europene.

Purtătorul de cuvânt al lui Erdogan, Ibrahim Kalin, a declarat sâmbătă că timpul se scurge pentru ca Parlamentul turc să ratifice cererile Suediei şi Finlandei înainte de alegerile prezidenţiale şi parlamentare aşteptate în luna mai.

Luni, Kristersson a afirmat că ţara sa se află într-o „poziţie bună” pentru a-şi asigura ratificarea de către Turcia a cererii sale.

Finlanda nu a primit o nouă listă cu persoanele pe care Turcia ar dori să le extrădeze

Tensiunile dintre cele două țări s-au accentuat săptămâna trecută după ce, într-un montaj video realizat de un grup apropiat de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și difuzat în Suedia, președintele turc Recep Tayyip Erdogan este numit „dictator” și apare spânzurat.

În urma apariției montajului video, Ministerul turc de Externe a decis să îl convoace pe ambasadorul Suediei la Ankara. Kristersson a declarat ulterior că apariția acestui montaj a fost un „act de sabotaj” menit să împiedice eforturile Suediei de a adera la NATO.

Finlanda nu a primit o nouă listă cu persoanele pe care Turcia ar dori să le extrădeze, a anunțat luni ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto, într-un interviu, potrivit postului public de radio Yle.

Haavisto a precizat că noile cereri ale Ankarei sunt probabil o reacție la recentele evoluții de la Stockholm. Potrivit unui oficial turc de rang înalt citat sâmbăta trecută de The Guardian, este puțin probabil ca Ankara să ratifice aderarea celor două țări nordice la NATO înainte de următoarele alegeri generale din Turcia, care sunt programate pentru luna iunie, dar care ar putea avea loc în aprilie sau mai.