Ce este ateroscleroza și care sunt primele simptome

Ateroscleroza reprezintă un proces patologic caracterizat prin îngustarea arterelor ca urmare a acumulării de plăci aterosclerotice. Arterele sunt vasele de sânge responsabile pentru transportul oxigenului și substanțelor nutritive de la inimă către toate părțile corpului.

Cum apare ateroscleroza

Odată ce peretele intern al unei artere este afectat sau deteriorat, celulele sanguine și alte substanțe au tendința să se acumuleze în zona leziunii și să formeze depozite în interiorul stratului intern al arterei.

Pe parcursul timpului, aceste depozite de grăsime (numite plăci) compuse din colesterol și alte substanțe celulare se acumulează și se solidifică, provocând îngustarea arterelor. Această îngustare are ca rezultat furnizarea insuficientă de sânge către organele și țesuturile conectate la arterele respective, ceea ce poate afecta funcționarea lor adecvată. În cele din urmă, aceste depozite de grăsime pot se rupe și părțile lor pot intra în fluxul sanguin.

Pe lângă acest aspect, mucoasa netedă a plăcii poate ceda, eliberând colesterol și alte substanțe în sânge. Acest fenomen poate conduce la formarea unui cheag de sânge, care poate bloca fluxul sanguin într-o anumită parte a corpului, precum în cazul unui cheag care provoacă un atac de cord când blochează fluxul sanguin către inimă. Un cheag de sânge poate migra și călători către alte părți ale corpului, blocând fluxul sanguin către alte organe.

Ateroscleroza poate fi cauzată de mai mulți factori, inclusiv:

Dislipidemia: Aceasta presupune modificări în nivelurile de grăsimi din sânge, cum ar fi creșterea colesterolului total sau a colesterolului LDL (cunoscut drept „colesterolul rău”) și scăderea nivelurilor de lipoproteine cu densitate înaltă (HDL sau „colesterolul bun”). Aceste schimbări favorizează apariția aterosclerozei prin afectarea funcției endoteliale și promovarea inflamației la nivelul vaselor de sânge.

Fumatul de tutun: Nicotina și alte substanțe chimice toxice prezente în tutun sunt dăunătoare pentru endoteliul vascular (stratul interior al vaselor de sânge). Fumatul, inclusiv fumatul pasiv, crește reactivitatea plachetară (care poate duce la formarea de cheaguri de sânge), nivelurile de fibrinogen plasmatic și hematocrit (ceea ce mărește vâscozitatea sângelui). Renunțarea la fumat poate duce la îmbunătățirea nivelului de HDL (colesterolul bun) în decurs de o lună, reducând astfel riscul de a dezvolta ateroscleroză.

Hipertensiunea arterială: Este un factor de risc major și independent pentru boli cardiovasculare, inclusiv boala cardiacă ischemică, accident vascular cerebral (AVC), insuficiență cardiacă congestivă și deces subit. Hipertensiunea arterială poate deteriora vasele de sânge, favorizând acumularea de plăci aterosclerotice.

Acești factori de risc contribuie la procesul de dezvoltare a aterosclerozei și pot crește semnificativ probabilitatea apariției unor evenimente cardiovasculare grave. Controlul și gestionarea acestor factori de risc, prin intermediul schimbărilor în stilul de viață și a tratamentelor medicale adecvate, pot juca un rol important în prevenirea și managementul aterosclerozei.

Care sunt simptomele acestei afecțiuni

La început, ateroscleroza este o afecțiune asimptomatică, uneori rămânând nedetectată timp de zeci de ani. Semnele și simptomele clinice devin evidente atunci când leziunile afectează fluxul sanguin. Manifestările de ischemie tranzitorie survin când plăcile aterosclerotice stabile cresc în dimensiune și determină o reducere a diametrului arterial cu până la 70%. Simptome precum angina instabilă, infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau durerea în repaus la nivelul membrelor apar atunci când o placă instabilă se rupe, provocând o obstrucție acută a unei artere majore prin tromboză sau embolism.

Ateroscleroza poate duce și la formarea de anevrisme și disecții arteriale, care se manifestă prin durere, prezența unei zone pulsatile, absența pulsului sau chiar deces subit. Simptomele aterosclerozei, în funcție de severitatea acesteia, depind de arterele afectate. De exemplu, dacă arterele coronariene sunt afectate de ateroscleroză, este posibil să apară simptome precum durere sau presiune în zona pieptului (angina pectorală).

În cazul în care ateroscleroza afectează arterele care alimentează creierul, pot apărea semne și simptome precum amorțeală sau slăbiciune bruscă a brațelor sau picioarelor, dificultăți de vorbire sau vorbire neclară, pierderea temporară a vederii într-un ochi sau o senzație de mușchi înțepenit în fața dumneavoastră. Aceste semne pot indica un atac ischemic tranzitor (AIT), care, dacă nu este tratat, poate progresa către un accident vascular cerebral.

Dacă ateroscleroza afectează arterele care alimentează membrele superioare și inferioare, pot apărea simptome de boală arterială periferică, cum ar fi durere la nivelul picioarelor în timpul mersului (claudicație). În cazul în care ateroscleroza afectează arterele care duc către rinichi, pot să apară tensiune arterială crescută sau insuficiență renală.