Efectul Dunning Kruger poate fi explicat ca o distorsiune cognitivă prin care persoanele cu un nivel scăzut de competență într-un anumit domeniu tind să își supraestimeze abilitățile. Acest fenomen psihologic explică de ce lipsa de cunoștințe poate duce la o încredere exagerată și cum competența reală aduce, mai multă prudență.
Acest fenomen ne poate afecta pe fiecare dintre noi, fără să fim conștienți de existența sa, de aceea, este esențial să cunoști câteva informații de bază despre el.
Iată tot ce trebuie să știi despre efectul Dunning Kruger
Termenul provine din studiile realizate de psihologii David Dunning și Justin Kruger, care au observat că oamenii neexperimentați nu doar că fac mai multe greșeli, dar nici nu sunt capabili să le recunoască. Lipsa cunoștințelor necesare pentru a performa corect este dublată de o lipsă de instrumente pentru o autoevaluare realistă.
Acest efect apare frecvent în domenii precum educația, munca profesională, sănătatea sau dezbaterile publice. O persoană care abia începe să învețe un subiect poate ajunge rapid la concluzia că știe suficient, întrucât nu are încă o imagine completă asupra complexității reale a domeniului, conform Dr. Jabeen Begum.
În acest stadiu, încrederea este foarte mare, deși competența este scăzută. Pe măsură ce nivelul de cunoaștere crește, persoana începe să conștientizeze cât de multe lucruri nu știe, iar încrederea scade temporar.
Un alt aspect important al acestui efect este că nu este legat de inteligență, ci de experiență și autocunoaștere. Oricine poate fi influențat de acest fenomen într-un domeniu nou sau insuficient explorat. Află și dacă fața roșie este un simptom de la tensiune.
De asemenea, mediul social și validarea externă pot amplifica efectul, mai ales atunci când opiniile nefondate sunt încurajate sau necontrazise. Zilnic, acest efect se manifestă printre persoane care oferă sfaturi fără o bază reală, contestă experți sau refuză să accepte un feedback.
Cum influențează relațiile și deciziile
Impactul efectului Dunning-Kruger se resimte în relațiile profesionale și personale. În mediul de lucru, angajații care își supraestimează competențele pot lua decizii greșite, pot refuza instruirea sau pot crea conflicte cu colegii mai experimentați.
În același timp, persoanele cu un nivel ridicat de competență pot părea nesigure sau prea critice cu ele însele, întrucât înțeleg mai bine riscurile și limitele propriei cunoașteri. La nivel social, acest efect arată de ce opiniile exprimate cu multă siguranță nu sunt întotdeauna corecte.
În mediul online, acest efect este amplificat, întrucât accesul la informații incomplete creează iluzia expertizei. Astfel, persoane fără pregătire pot deveni foarte vocale pe subiecte complexe, influențând alți oameni prin tonul sigur, nu prin informații corecte.
Conștientizarea acestui fenomen este primul pas spre reducerea impactului său. Autoevaluarea realistă, deschiderea către feedback și dorința de a învăța constant sunt metode eficiente pentru a evita capcana supraîncrederii. Află și tot ce trebuie să știi despre cancerul de piele de pe față.
De asemenea, acceptarea faptului că nimeni nu știe totul și că îndoiala moderată este un semn de maturitate intelectuală ajută la dezvoltarea personală. Acest efect nu trebuie privit ca o etichetă negativă, ci ca un mecanism psihologic natural, ce apare în procesul de învățare, iar pe măsură ce acumulăm experiență, învățăm să recunoaștem valoarea competenței reale.
Efectul Dunning Kruger este un fenomen psihologic în care persoanele care au abilități limitate într-un domeniu își supraestimează cunoștiințele, iar cei cu abilități superioare tind să și le subestimeze.