Ce este hematomul subdural? Cauze, simptome și tratament

Hematomul subdural este o afecțiune gravă care apare atunci când sângele se acumulează între suprafața creierului și dura mater, membrana protectoare exterioară a creierului.

Această sângerare este, de obicei, rezultatul unei leziuni cerebrale traumatice și poate pune viața în pericol dacă nu este tratată la timp. Hematomul subdural poate fi acut, subacut sau cronic, în funcție de rapiditatea cu care se dezvoltă și de severitatea simptomelor.

De ce apare hematomul subdural

Hematomele subdurale sunt cauzate, în principal, de traumatisme craniene, care determină ruperea vaselor de sânge dintre creier și dura mater. Aceste leziuni pot apărea în urma mai multor tipuri de accidente.

Accidentele rutieri, o primă posibilă cauză, poate face ca impactul puternic să provoace o lovitură severă asupra capului și să apară hematomul. O altă cauză pot fi căderile. Persoanele în vârstă și cele cu tulburări de echilibru sunt mai predispuse la astfel de accidente.

02:00

FOTOVIDEO Pericolul de pe trotuarele din Iași! Un copil de 10 ani a fost lovit violent de o trotinetă, după ce a plecat de la școală – UPDATE

02:00, 16 Dec 2025

FOTOVIDEO Polițiștii rutieri din Iași au lansat un avertisment în urma accidentului mortal din Baza 3! La doar câteva ore de la incident, istoria era aproape să se repete

O altă cauză pot fi loviturile puternice. În timpul activităților sportive sau agresiunilor fizice, un traumatism cranian poate declanșa un hematom subdural.

Nu în ultimul timp, pacienții care iau medicamente anticoagulante sau cei cu tulburări de coagulare au un risc crescut de a dezvolta un hematom subdural chiar și după un traumatism minor.

Hematomele subdurale sunt clasificate în funcție de rapiditatea cu care apar simptomele. Hematomele acute se dezvoltă rapid, în câteva ore de la traumatism. Sunt cele mai periculoase și necesită tratament de urgență.

Hematomele subacute dezvoltă simptome care apar la câteva zile sau săptămâni după traumatism, fiind mai puțin severe decât cele acute.

Hematomele cronice evoluează lent, în săptămâni sau luni, și sunt mai frecvente la persoanele în vârstă sau la cele care iau anticoagulante.

Simptome și tratament

Manifestările clinice variază în funcție de dimensiunea și rapiditatea cu care sângele se acumulează. Printre simptomele frecvente se numără: dureri de cap persistente, greață și vărsături, confuzie și dificultăți de concentrare, amețeli și pierderi de echilibru, slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului, tulburări de vorbire, pierderea conștiinței, în cazuri severe.

Diagnosticarea hematomului subdural se face printr-o combinație de evaluare clinică și investigații imagistice, cum ar fi tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică (RMN), care permit vizualizarea sângerării și determinarea dimensiunii acesteia.

În cazurile ușoare, medicul poate recomanda monitorizare și tratament simptomatic. În cazurile severe, intervenția chirurgicală este necesară pentru a evacua sângele acumulat și pentru a reduce presiune asupra creierului.

Recuperarea după un hematom subdural variază în funcție de gravitatea afecțiunii și de timpul scurs până la intervenția chirurgicală. Pacienții pot necesita terapie fizică, ocupațională sau logopedică pentru a-și recăpăta funcțiile afectate, mai ales dacă au suferit leziuni cerebrale semnificative.

De asemenea, este esențială monitorizarea atentă a stării neurologice pentru a preveni eventualele complicații, cum ar fi convulsiile sau edemul cerebral.

Prevenția joacă un rol important în reducerea riscului de hematom subdural. Persoanele în vârstă ar trebui să adopte măsuri pentru a preveni căderile, cum ar fi utilizarea unor încălțări adecvate și amenajarea locuinței pentru a elimina pericolele.

De asemenea, utilizarea echipamentului de protecție în sporturile de contact și evitarea consumului excesiv de alcool sau medicamente care afectează coagularea sângelui pot contribui la reducerea riscurilor.

Hematomul subdural reprezintă o urgență medicală care necesită atenție imediată. Recunoașterea simptomelor și prezentarea rapidă la medic pot face diferența dintre viață și moarte.