Ce este infecția urinară și cum o tratăm corect

Infecțiile tractului urinar (ITU) sunt printre cele mai frecvente infecții bacteriene din întreaga lume, care apar atât în mediul comunitar, cât și în mediul medical.

Deși simptomele clinice ale ITU sunt eterogene și variază de la necomplicate  la complicate, cele mai multe ITU sunt de obicei tratate empiric. Bacteriile sunt principalii agenți cauzali ai acestor infecții, deși, mai rar, s-a raportat că alte microorganisme, cum ar fi ciupercile și unele viruși, sunt responsabile de infecțiile urinare. Escherichia coli uropatogenă  este cel mai frecvent agent cauzal, urmat de alte microorganisme patogene, cum ar fi Klebsiella pneumoniae, Proteus mirabilis, Enterococcus faecalis și Staphylococcus spp. În plus, incidența infecțiilor urinare cauzate de rezistența la mai multe medicamente este în creștere, rezultând o creștere semnificativă a răspândirii rezistenței la antibiotice și a poverii economice a acestor infecții.

Stirile PROTV

Descoperirea neașteptată a unor scafandri polonezi pe fundul Mării Baltice. „Nu mi s-a mai întâmplat niciodată”

RomaniaTV

Cât costă rochia de firmă purtată de Carmen Iohannis la inaugurarea Casei României de la Paris. Geanta de brand are preţ aproape dublu FOTO

Infecțiile tractului urinar sunt infecții care pot apărea la nivelul uretrei (uretrită), vezicii urinare (cistita) sau rinichilor (pielonefrită) și afectează 150 de milioane de oameni în fiecare an, cu morbiditate semnificativă și costuri medicale mari.

Rolul sistemului urinar

Sistemul urinar îndeplinește mai multe roluri vitale în corpul uman:

• Filtrarea sângelui: Rinichii filtrează sângele pentru a elimina deșeurile și substanțele toxice din organism, cum ar fi ureea, creatinina și excesul de electroliți.
• Formarea și eliminarea urinei: Rinichii produc urina prin filtrarea sângelui și elimină această urină din corp prin uretere, vezică urinară și uretră. Procesul de formare a urinei implică reglarea fină a concentrației de apă, electroliți și alte substanțe chimice, precum și eliminarea substanțelor toxice.
• Menținerea echilibrului hidric și electrolitic: Sistemul urinar reglează nivelul de apă și electroliți din corp, ajutând la menținerea unei hidratări adecvate și a echilibrului acido-bazic în organism.
• Reglarea tensiunii arteriale: Rinichii sunt implicați în reglarea tensiunii arteriale prin controlul volumului de sânge și a concentrației de electroliți în circulație.
• Producția de hormoni: Rinichii produc hormoni importanți, cum ar fi eritropoietina, care stimulează producția de globule roșii în măduva osoasă, și renina, care joacă un rol în reglarea tensiunii arteriale.
• Eliminarea toxinelor și medicamentelor: Sistemul urinar elimină substanțele toxice și medicamentele metabolizate din organism prin urină.

În ansamblu, sistemul urinar contribuie la menținerea echilibrului intern al corpului, reglând compoziția chimică a sângelui și eliminând deșeurile și substanțele toxice. Este esențial pentru sănătatea și funcționarea corectă a întregului organism.

Din ce este alcătuit sistemul urinar

Sistemul urinar funcționează împreună cu alte sisteme ale corpului pentru a menține echilibrul apei și al substanțelor chimice în organism și pentru a elimina deșeurile metabolice. Este esențial pentru menținerea homeostaziei și sănătății generale a corpului.

Tractul urinar este sistemul de drenaj al organismului pentru eliminarea urinei, care este alcătuită din deșeuri și lichid suplimentar. Pentru ca urinarea să aibă loc, toate părțile corpului din tractul urinar trebuie să lucreze împreună și în ordinea corectă.

Tractul urinar include doi rinichi, două uretere, o vezică urinară și o uretră.

Rinichii sunt două organe în formă de fasole, fiecare de mărimea unui pumn. Sunt situate chiar sub cutia toracică, câte una pe fiecare parte a coloanei vertebrale. În fiecare zi, rinichii tăi filtrează aproximativ 120 până la 150 de litri de sânge pentru a elimina reziduurile și pentru a echilibra fluidele. Acest proces produce aproximativ 1 până la 2 litri de urină pe zi. De asemenea, ei ajută la reglarea nivelului de electroliți și echilibrul acido-bazic în corp.

Ureterele sunt  tuburi subțiri de mușchi care vă conectează rinichii cu vezica urinară și transportă urina către vezică.

Vezica urinară este un organ gol, musculos, în formă de balon, care se extinde pe măsură ce se umple cu urină. Vezica urinară se află în pelvis, între oasele șoldului. O vezică normală acționează ca un rezervor. Poate conține 1,5 până la 2 căni de urină. Deși nu controlezi cum funcționează rinichii tăi, poți controla când să golești vezica urinară. Golirea vezicii urinare este cunoscută sub numele de urinare.

Uretra este un tub situat în partea inferioară a vezicii urinare care permite urinei să iasă din organism în timpul urinării. La bărbați, uretra servește și ca canal pentru ejaculare, iar la femei este situată între vagin și clitoris.

Tipuri de infecții urinare

Infecțiile urinare pot fi clasificate în funcție de zona afectată în tractul urinar și de severitatea simptomelor. Cele mai comune tipuri de infecții urinare includ:

• Cistita: Este o infecție a vezicii urinare, care este cel mai frecvent tip de infecție urinară. Cistita este adesea cauzată de bacterii care pătrund în vezică prin uretră și poate provoca simptome precum urinarea frecventă și dureroasă, senzație de arsură în timpul urinării, urină tulbure sau cu miros neplăcut și senzație de presiune în regiunea pelviană.
• Uretrita: Este o infecție a uretrei, conductul prin care urina este eliminată din corp. Uretrita poate fi cauzată de bacterii sau alte agenți patogeni și poate provoca simptome similare cu cele ale cistitei, precum senzația de arsură în timpul urinării și secreții anormale din uretră.
• Pielonefrita: Este o infecție a rinichilor, care poate fi mai gravă și poate necesita tratament medical urgent. Pielonefrita poate fi cauzată de bacterii care se răspândesc din tractul urinar inferior către rinichi sau prin sânge. Simptomele pielonefritei pot include febră, dureri de spate severe, greață și vărsături.
• Uretrita necomplicată vs. complicată: Uretrita poate fi clasificată și în funcție de complicațiile asociate sau absența acestora. Uretrita necomplicată este o infecție simplă a uretrei, în timp ce uretrita complicată poate fi asociată cu alte afecțiuni medicale sau intervenții medicale, cum ar fi prezența unor dispozitive medicale în uretră.

Cauzele infecțiilor urinare

Infecțiile urinare apar de obicei atunci când bacteriile intră în tractul urinar prin uretră și încep să se răspândească în vezică. Sistemul urinar este conceput pentru a împiedica bacteriile. Dar apărările eșuează uneori. Când se întâmplă acest lucru, bacteriile pot lua stăpânire și pot crește într-o infecție completă a tractului urinar.

Cele mai frecvente ITU apar în principal la femei și afectează vezica urinară și uretra.

Infecțiile urinare la femei

Infecțiile urinare sunt mult mai frecvente la femei decât la bărbați. Acest lucru se datorează mai multor factori, inclusiv anatomiei diferite și altor factori de risc specifici. Iată câteva aspecte relevante despre infecțiile urinare la femei.

Uretra femeilor este mai scurtă decât cea a bărbaților, iar deschiderea uretrală este mai aproape de anus. Acest lucru facilitează accesul bacteriilor din zona genitală sau anală în tractul urinar, crescând riscul de infecții urinare.

Activitatea sexuală poate crește riscul de infecții urinare la femei. Igiena inadecvată sau traumatismul uretral din timpul actului sexual poate facilita intrarea bacteriilor în uretră și vezică.

La femeile aflate în perioada postmenopauză, nivelurile scăzute de estrogen pot duce la subțierea țesuturilor uretrale și vaginale, ceea ce poate crește riscul de infecții urinare.

Anumite forme de contracepție, precum diafragmele spermicide sau spermicidele, pot crește riscul de infecții urinare la femei, deoarece pot perturba echilibrul bacteriilor din vagin și uretră.

Igiena inadecvată a zonei genitale sau utilizarea de produse parfumate sau iritante pot irita uretra și pot contribui la infecții urinare. Este recomandat să se folosească produse de igienă intimă adecvate pielii, ce oferă o îngrijire delicată, testate ginecologic și dermatologic.

Femeile care au avut anterior infecții urinare sunt mai predispuse să le dezvolte din nou.

Infecțiile urinare la bărbați

Infecțiile urinare la bărbați sunt mai puțin frecvente decât la femei, însă ele pot apărea și pot fi asociate cu anumite condiții sau factori de risc.

Uretra bărbaților este mai lungă decât cea a femeilor, iar deschiderea uretrală este mai departe de anus. Aceste diferențe anatomice pot face mai dificilă pătrunderea bacteriilor în tractul urinar la bărbați decât la femei.

Orice condiție care blochează fluxul normal de urină poate crește riscul de infecții urinare la bărbați. Aceste condiții pot include pietrele la rinichi, hipertrofia prostatică benignă (mărirea prostatei) sau stricturile uretrale.

Folosirea cateterelor urinare sau alte proceduri medicale care implică manipularea tractului urinar pot crește riscul de infecții urinare la bărbați.

Persoanele cu un sistem imunitar slăbit sunt mai predispuse la infecții urinare, inclusiv bărbații care au HIV sau alte afecțiuni medicale care afectează imunitatea.

Bărbații cu diabet zaharat sunt mai predispuși la infecții urinare din cauza creșterii nivelului de zahăr din urină, care poate crea un mediu favorabil pentru dezvoltarea bacteriilor.

Infecțiile urinare la copii

Infecțiile urinare la copii sunt destul de comune și pot afecta atât băieții, cât și fetele, deși sunt mai frecvente la fete. Infecțiile urinare la copii pot fi mai dificil de diagnosticat decât la adulți, deoarece simptomele pot fi diferite și pot fi mai greu de comunicat de către copii.

Igiena personală și spălarea corectă a zonei genitale pot juca un rol important în prevenirea infecțiilor urinare la copii.

Anumite anomalii congenitale ale tractului urinar, cum ar fi refluxul vezico-ureteral (când urina din vezică se întoarce în uretere), pot crește riscul de infecții urinare la copii.

Copiii care suferă de constipație pot avea un risc crescut de infecții urinare, deoarece scaunele tari pot exercita presiune asupra vezicii urinare și pot interfera cu golirea completă a acesteia.

Copiii cu un sistem imunitar slăbit, cum ar fi cei care au afecțiuni medicale cronice sau care iau medicamente imunosupresoare, pot fi mai predispuși la infecții urinare.

Igiena personală inadecvată și toaletarea necorespunzătoare, cum ar fi ștergerea de la spate la față, poate crește riscul de infecții urinare la copii.

Infecțiile urinare în sarcină

Infecțiile urinare în timpul sarcinii sunt destul de comune și pot avea consecințe importante atât pentru mamă, cât și pentru făt.

Femeile gravide sunt mai predispuse la infecții urinare din cauza schimbărilor hormonale care pot afecta tractul urinar și din cauza presiunii exercitate de uter asupra vezicii urinare, care poate împiedica golirea completă a acesteia.

Infecțiile urinare netratate în timpul sarcinii pot crește riscul de complicații, cum ar fi pielonefrita (infecție renală), care poate fi gravă și poate afecta atât mama, cât și fătul. Infecțiile urinare netratate pot crește, de asemenea, riscul de naștere prematură și de greutate scăzută la naștere.

Majoritatea antibioticelor utilizate pentru tratamentul infecțiilor urinare sunt considerate sigure în timpul sarcinii. Cu toate acestea, este important ca tratamentul să fie administrat sub supraveghere medicală pentru a asigura siguranța și eficacitatea acestuia pentru mamă și făt.

Semnele și simptomele infecțiilor urinare

Infecțiile urinare pot prezenta o varietate de semne și simptome, care pot varia în funcție de tipul și severitatea infecției, precum și de persoana afectată. Iată câteva dintre cele mai comune semne și simptome ale infecțiilor urinare:

• Urinare frecventă
• Senzație de arsură sau disconfort la urinare
• Urină tulbure sau cu miros neplăcut
• Dureri abdominale inferioare sau în regiunea pelviană
• Presiune în zona vezicii urinare
• Urinare sângeroasă sau roșiatică
• Disconfort sau dureri în zona renală
• Febră și frisoane

Factori de risc pentru infecțiile urinare

Femeile sunt mai predispuse la infecții urinare decât bărbații, din cauza uretrei mai scurte și a proximității acesteia față de anus, facilitând astfel pătrunderea bacteriilor în tractul urinar.

Activitatea sexuală poate crește riscul de infecții urinare la femei, deoarece poate facilita pătrunderea bacteriilor în uretră.

Anumite anomalii anatomice, cum ar fi refluxul vezico-ureteral (întoarcerea fluxului de urină din vezică în uretere), pot crește riscul de infecții urinare.

Orice condiție care blochează fluxul normal de urină, cum ar fi pietrele la rinichi, hipertrofia prostatică benignă sau stricturile uretrale, poate crește riscul de infecții urinare.

Igiena personală inadecvată sau utilizarea de produse iritante în zona genitală poate crește riscul de infecții urinare.

Persoanele cu diabet zaharat au un risc crescut de infecții urinare din cauza nivelurilor ridicate de zahăr din urină, care pot crea un mediu favorabil pentru dezvoltarea bacteriilor.

Utilizarea cateterele urinare pentru drenarea urinei din vezică poate crește riscul de infecții urinare, deoarece poate facilita pătrunderea bacteriilor în tractul urinar.

Diagnosticul de infecție urinară

Diagnosticul unei infecții urinare implică de obicei o combinație de anamneză medicală, examinare fizică și teste de laborator.

Medicul va lua o anamneză detaliată pentru a evalua simptomele raportate de pacient și pentru a identifica factorii de risc. În timpul examinării fizice, medicul poate verifica semnele vitale și poate examina abdomenul și zona genitală.

Simptomele comune ale infecției urinare, cum ar fi urinarea frecventă și dureroasă, senzația de arsură în timpul urinării și durerile abdominale inferioare, sunt luate în considerare în procesul de diagnosticare.

Una dintre cele mai importante metode de diagnosticare a infecțiilor urinare este analiza urinei. Aceasta poate include testul sumar de urină care  poate detecta prezența leucocitelor și a nitriților în urină, indicând posibila prezență a unei infecții urinare.

Dacă testul sumar de urină arată semne de infecție urinară, se poate efectua o cultură de urină pentru a identifica tipurile specifice de bacterii și pentru a determina sensibilitatea acestora la antibiotice.

În anumite cazuri, medicul poate recomanda investigații imagistice, cum ar fi ecografia renală sau tomografia computerizată (CT), pentru a evalua structurile interne ale tractului urinar și pentru a detecta posibile anomalii sau complicații, cum ar fi pietrele la rinichi sau abcesele renale.

Complicațiile infecțiilor urinare

Infecțiile urinare pot duce la complicații, mai ales dacă nu sunt tratate corect sau dacă devin severe.

Pielonefrita este o complicație gravă în care infecția urinară se răspândește către rinichi. Pielonefrita poate provoca dureri abdominale severe, febră ridicată, frisoane și poate necesita tratament medical de urgență. În unele cazuri, pielonefrita poate duce la daune permanente ale rinichilor.

Infecția urinară netratată poate duce la răspândirea bacteriilor în sânge, ceea ce poate provoca septicemie sau bacteriemie. Septicemia este o infecție severă și poate fi potențial fatală dacă nu este tratată rapid și corect.

Infecțiile severe ale rinichilor pot duce la formarea de abcese renale, adică acumulări de puroi în țesutul renal. Acestea pot provoca dureri abdominale severe, febră și alte simptome și pot necesita drenaj și tratament chirurgical.

În cazuri rare, infecțiile urinare severe sau recurente pot duce la deteriorarea funcției renale și la insuficiență renală, o condiție în care rinichii nu mai pot elimina eficient deșeurile și lichidele din organism.

Tratamentul infecțiilor urinare

Tratamentul infecțiilor urinare depinde de severitatea infecției, tipul de bacterie implicată și alte factori individuali ai pacientului. În general, tratamentul pentru infecțiile urinare poate include următoarele:

• Antibiotice: Acestea sunt adesea prescrise pentru a elimina bacteriile care cauzează infecția urinară. Antibioticele pot fi administrate oral sau, în cazurile mai severe, prin perfuzii intravenoase. Tipul specific de antibiotic și durata tratamentului depind de severitatea infecției și de sensibilitatea bacteriilor la anumite antibiotice.
• Medicamente pentru ameliorarea simptomelor: Medicamentele care reduc disconfortul și durerea asociate cu infecțiile urinare pot fi prescrise, cum ar fi analgezicele și antispasticele.
• Hidratare adecvată: Consumul de lichide în cantități adecvate poate ajuta la spălarea bacteriilor din tractul urinar și la reducerea simptomelor infecției urinare.
• Evitarea iritanților: Evitați consumul de alcool, cafeină, băuturi acidulate și alte substanțe care pot irita vezica urinară și uretra.
• Igienă personală adecvată: Menținerea unei igiene personale corecte poate ajuta la prevenirea răspândirii bacteriilor și la reducerea riscului de recidivă a infecției urinare. Urinați imediat după actul sexual și asigurați-vă că zona genitală este curată și uscată.

Cum prevenim infecțiile urinare

Prevenirea infecțiilor urinare implică adoptarea unor obiceiuri și practici care reduc riscul de infectare a tractului urinar cu bacterii patogene.

Consumul adecvat de lichide poate ajuta la diluarea urinei și la eliminarea bacteriilor din tractul urinar. Se recomandă să beți cel puțin 8 pahare de apă pe zi, sau să ajustați cantitatea în funcție de nevoile individuale.

Asigurați-vă că vă mențineți o igienă personală corectă, mai ales în zona genitală.

Nu vă abțineți de la urinare atunci când simțiți nevoia, iar atunci când urinați, asigurați-vă că golirea vezicii urinare este completă.

Unele produse pentru igiena personală, cum ar fi săpunurile parfumate, gelurile de duș și produsele de igienă intimă, pot irita uretra și pot crește riscul de infecții urinare. Folosiți produsele cu o compoziție blândă și evitați utilizarea excesivă.

Lenjeria intimă strâmtă și umedă poate crea un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor. Încercați să purtați lenjerie intimă din bumbac și să evitați hainele prea strânse sau umede.

Unele cercetări sugerează că suplimentele probiotice, care conțin bacterii benefice pentru flora intestinală și vaginală, ar putea ajuta la menținerea unui echilibru sănătos al bacteriilor în tractul urinar.

Urinația frecventă și completă ajută la eliminarea bacteriilor din tractul urinar. Încercați să nu vă abțineți de la urinare pentru perioade îndelungate.

Sursa foto: Shutterstock